Un milionar de peste Prut deschide cel mai mare terminal de transbordare a cerealelor din Ucraina

Grampet, cel mai mare grup feroviar şi operator logistic privat din România şi din Europa Centrală şi de Sud-Est, controlat de Gruia Stoica, deschide un terminal de transbordare a produselor agricole din Europa, situat în Dorneşti (judeţul Suceava), la frontiera cu Ucraina. Acesta va avea cea mai mare capacitate dintre cele existente în zonă, potrivit reprezentanţilor grupului, şi va fi inaugurat vineri, 31 mai.

Pe cale ferată, sunt două coridoare prin intermediul cărora se transbordarea cerealelor şi seminţelor oleaginoase din Ucraina, prin punctul de frontieră de la Dorneşti, respectiv Halmeu (jud. Satu Mare). Coridoarele au luat naştere la scurt timp după izbucnirea războiului din statul vecin.

Grampet, fondat în 1999 de Gruia Stoica şi Vasile Didilă, este activ în principal pe piaţa serviciilor de transport de mărfuri, cu precădere transport feroviar, iar pentru piaţa cerealelor, comerţul pe această cale este foarte important, deoarece e mai ieftin.

În plus, grupul are expertiză în comerţul european, desfăşurând operaţiuni în zece ţări europene, prin cele 18 companii, cu peste 7.500 de angajaţi.

Cea mai importantă companie a grupului Grampet este Grup Feroviar Român, care a depăşit anul trecut pragul de un miliard de lei şi estimează pentru 2024 un avans al cifrei de afaceri cu 10%. Aceasta are 400 de locomotive şi 18.000 de vagoane şi este prezentă ca operator şi în Bulgaria, Grecia, Ungaria, Serbia, Croaţia, Slovenia şi Austria, conform celor mai recente date ZF.

De asemenea, grupul vrea să se extindă. Recent, Consiliul Concurenţei a spus că analizează tranzacţia prin care Grampet intenţionează să preia Electromontaj Carpaţi, firmă activă în sectorul de lucrări de construcţii a proiectelor utilitare pentru electricitate şi telecomunicaţii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cereale. terminal #grampet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Națională „COPYRIGHT” și Asociația Națională a Producătorilor de Fonograme și Interpreților solicită autorităților să verifice legalitatea tranzacției de împăcare încheiate între AO „MORA”, Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală și Ministerul Justiției. Cele două asociații susțin că, în urma acestei înțelegeri, AGEPI și-a schimbat nejustificat poziția față de avizarea AO „MORA”, deși motivele invocate anterior pentru refuz nu ar fi fost înlăturate. În opinia lor, situația poate afecta drepturile celorlalte organizații de gestiune colectivă și funcționarea întregului sistem de administrare a drepturilor de autor și conexe.

Într-o conferință de presă la IPN, reprezentanții celor două organizații au anunțat că au sesizat Guvernul, Parlamentul și Președinția, solicitând examinarea circumstanțelor în care a fost încheiată tranzacția de împăcare și verificarea acțiunilor întreprinse de AGEPI în cazul AO „MORA”.

Președintele AN „COPYRIGHT”, Liviu Știrbu, a amintit că, pe 22 ianuarie, AGEPI a refuzat avizarea AO „MORA” ca organizație de gestiune colectivă, invocând informații prezentate de Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Potrivit acestuia, instituțiile au semnalat presupuse legături ale organizației cu un conducător al unor organizații de gestiune colectivă din Federația Rusă, precum și existența unor riscuri de securitate.

Liviu Știrbu a declarat că aceste informații nu au fost retrase și nici declarate nelegale, însă, pe 21 iulie, Ministerul Justiției și AGEPI au încheiat o tranzacție de împăcare cu AO „MORA”. Ulterior, pe 28 iulie, AGEPI și-a revocat decizia de refuz și a dispus reluarea procedurii de avizare.

„Considerăm că situația creată depășește limitele unui simplu litigiu administrativ și necesită o verificare interinstituțională completă, inclusiv prin prisma legalității, integrității procesului decizional și securității economice și informaționale a statului”, a afirmat președintele „COPYRIGHT”.

Autorul Eugeniu Turuta a declarat că tranzacția de împăcare nu produce efecte doar între părțile implicate în proces, ci poate influența întregul sistem de gestiune colectivă și drepturile organizațiilor deja avizate. În opinia sa, instanța și autoritățile nu au analizat impactul acordului asupra celorlalte organizații și nici nu au explicat motivele schimbării poziției AGEPI.

„În dreptul administrativ funcționează un principiu fundamental: autoritatea publică trebuie să-și motiveze deciziile. Atunci când își schimbă radical poziția, această obligație este cu atât mai importantă”, a mai spus Eugeniu Turuta.

Participanții la conferință au abordat și problema întârzierii desemnării colectorului unic al remunerațiilor pentru drepturile de autor și drepturile conexe. Ei susțin că, din cauza blocării procesului, autorii și interpreții nu și-au primit remunerațiile în acest an.

Interpretul Ian Raiburg a menționat că artiștii nu au încasat „niciun bănuț” în 2026 și a propus ca domeniul drepturilor de autor să fie gestionat de Ministerul Culturii, nu de AGEPI.

În același context, compozitorul Oleg Baraliuc a declarat că lipsa unui colector unic desemnat generează pierderi financiare importante pentru titularii drepturilor și a cerut explicații privind întârzierea procedurii.

Totodată, vorbitorii au anunțat că intenționează să inițieze o campanie de colectare a semnăturilor pentru demiterea conducerii AGEPI și pentru transferarea domeniului drepturilor de autor în subordinea Ministerului Culturii.

Solicitat de IPN pentru o reacție, Ministerul Justiției a redirecționat solicitarea către AGEPI, care a precizat că va reveni ulterior cu un răspuns. Reprezentanții AO „MORA” nu au răspuns, deocamd ată, solicitării de comentarii.

Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.