Republica Moldova e pierdură de tot! Natalitatea, scădere dramatică în anul 2023

Republica Moldova se confruntă cu o pierdere semnificativă în ceea ce privește numărul de nașteri, conform datelor statistice recente. La 1 ianuarie 2024, numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0 și 17 ani a fost înregistrat la 508,7 mii, reprezentând 21,0% din totalul populației cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele arată că numărul copiilor născuți vii în 2023 a fost de doar 24,0 mii, înregistrând o scădere dramatică de 11,0% față de anul precedent. Rata natalității pentru același an a însumat 9,8 nașteri vii la 1000 de locuitori, în scădere cu 0,9 nașteri vii la 1000 de locuitori comparativ cu 2022.

Analiza arată că 50,9% dintre cei născuți au fost băieți, cu un raport de masculinitate de 104 băieți la 100 de fete. Majoritatea nașterilor (81,8%) au avut loc după o perioadă de sarcină de peste 35 de săptămâni.

Vârsta medie a mamei la prima naștere în 2023 a fost de 25,3 ani, iar femeile din mediul rural au născut la o vârstă mai mică, 23,9 ani, în comparație cu cele din mediul urban, 27,3 ani. În ceea ce privește distribuția nașterilor vii în funcție de vârsta mamei, majoritatea (54,8%) au fost înregistrate la mamele cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani.

În plus, nivelul natalității extraconjugale a constituit 18,4% în 2023, ceea ce înseamnă că aproape fiecare al cincilea copil s-a născut în afara căsătoriei. În mediul rural, acest procent a fost de 21,4%, comparativ cu 14,1% în mediul urban.

Aceste date semnalează o problemă demografică importantă pentru Republica Moldova și necesitatea unor politici și măsuri adecvate pentru a stimula natalitatea și a contracara scăderea populației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#natalitate #scadere #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.