Companiile din domeniul deșeurilor metalice riscă să ajungă la fier vechi! Cer autorităților să renunțe la monopol

30 Mai 2024, 13:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
30 Mai 2024, 13:46 // Actual //  Lupu Eduard

Companiile mici din domeniul colectării metalelor se arată îngrijorate de inițiativa autorităților de a institui un monopol în domeniul colectării metalelor, desemnând compania de stat Metalferos ca unic jucător pe piață. Lungu a acuzat statul că intenționează să pună companiile mici de colectare a metalelor „pe butuci” prin crearea unui mediu de afaceri inegal și prin excluderea agenților economici mici de pe piață.

„Această inițiativă ar restricționa accesul echitabil la piață și ar crea un mediu de afaceri inegal pentru întreprinderile mici și mijlocii. Îngrijorările legate de potențialul creării unui monopol fiscal în sectorul deșeurilor de metale pot avea consecințe negative,” a declarat Sergiu Lungu, președintele Asociației „Metal”, într-o conferință de presă. El a explicat că noile reglementări, inclusiv un impozit de 7% pentru companiile deținând licență de vânzare a metalelor uzate, vor forța firmele mici să iasă de pe piață.

Lungu a subliniat că firmele din sector sunt profund îngrijorate de efectele monopolului, deoarece introducerea acestuia ar dubla taxele aplicate. „În urma instituirii monopolului, Metalferos va avea dreptul exclusiv de a livra fier vechi Uzinei Metalurgice de la Rîbnița. În astfel de cazuri, noi devenim mai puțin competitivi pe piața Republicii Moldova,” a avertizat el.

Referindu-se la exportul deșeurilor de metal din Portul Giurgiulești, Sergiu Lungu a spus că există o discrepanță fiscală. Exportatorii din Zona Economică Liberă Giurgiulești plătesc doar 0,25% din cota de 7%, în timp ce firmele locale sunt taxate mult mai mult. „Automat, dacă noi vindem la Rîbnița, achităm 20% și 7%, iar cel care exportă din ZEL are dreptul și la rambursarea TVA-ului,” a explicat Lungu.

El a mai adăugat că monopolul va dezavantaja firmele mici în licitații, deoarece Metalferos va beneficia de taxe mai mici, ceea ce îi va permite să ofere prețuri mai competitive. „Noi vom fi puși în condiții inegale la participarea la licitații, urmare a prețului mai mic oferit de monopolist. Va achita doar 7%, în schimb noi 14%,” a subliniat președintele Asociației „Metal”.

În ceea ce privește contribuțiile fiscale, Lungu a precizat că cele 20 de companii pe care le reprezintă au plătit anul trecut 240 milioane de lei la bugetul țării, iar în 2022 – 270 milioane de lei. El a argumentat că introducerea monopolului va avea un impact negativ asupra veniturilor generate din acest sector.

Lungu a concluzionat solicitând autorităților să reevalueze măsurile propuse și să asigure un mediu de afaceri echitabil pentru toate companiile din sectorul colectării metalelor.

Piața metalelor uzate din Republica Moldova a fost demonopolizată în anul 2019. Acest monopol a fost instituit la începutul acestui mileniu, ca reacţie la furturile masive de metale din acea perioadă, în special a firelor electrice, distrugerea lifturilor etc., ceea ce punea în pericol securitatea energetică şi viaţa oamenilor.

Ulterior s-a constatat că Metalferos a devenit o sursă de finanţare pentru anumite partide şi politicieni, în special Partidul Democrat.

La finele anului 2009, primul guvern Filat de coaliţie AIE a inclus în programul său angajamentul de „demonopolizare a activităţilor de comercializare a resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată, către agenţii economici aflaţi pe teritoriul Republicii Moldova, care nu au relaţii fiscale cu sistemul ei bugetar, precum şi de export al acestora”.

Abia peste un an şi jumătate un proiect de lege privind demonopolizarea pieţei de comerţ şi export a deşeurilor metalelor feroase şi neferoase, care ar permite mai multor agenţi economici să obţină licenţe pentru acest gen de activitate, a ajuns în Parlament la propunerea Guvernului şi fracţiunii Partidului Liberal-Democrat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

12 Sept. 2024, 17:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Lupu Eduard
12 Sept. 2024, 17:16 // Bani și Afaceri //  Lupu Eduard

Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat emisiunea suplimentară de acțiuni a gigantului JLC, cu 11,2 milioane de lei (200 049 de acțiuni ordinare nominative).

Capitalul companiei după majorare va constitui 68,2 milioane de lei divizat în 1 218 429 de acțiuni.

Ultimele date arată că în 2023, JLC a contabilizat un profit de 694,1 milioane de lei și o cifră de afaceri de 1,2 miliarde de lei.

JLC SA deţine peste 68% din capitalul celui de-al doilea producător de lactate din Moldova, Incomlac din Bălţi.

Din grup mai fac parte reţeaua de magazine Jardi, compania de construcţii Monolit, gospodării agricole cu peste 2.000 de hectare de terenuri agricole, dar şi fabrici de lactate în Ucraina, Kazahstan şi România.

Despre Vladimir Jardan care stă în spatele grupului se cunosc puţine, el preluând o parte din afacerile din domeniul lactatelor prin intermediul unui fond de investiţii creat în perioada privatizării contra bonuri patrimoniale în anii 90 ai secolului XX.

Vladimir Jardan a avut conexiuni şi cu băncile implicate în furtul miliardului. Astfel înainte de introducerea administrării specială de către Banca Naţională a Moldovei (BNM) şi iniţierii procedurii de lichidare a Băncii Sociale, milionarul Vladimir Jardan, deţinea direct 0,72% din acțiunile instituției, dar împreună cu acțiunile deținute de firmele Jardi, JLC, Logos-Grup și Incomlac avea 5,28%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău