Orele de liniște la bloc în 2024! Amenzi de 1 500 de lei pentru moldovenii care fac gălăgie între aceste ore

30 Mai 2024, 14:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Mai 2024, 14:03 // Actual //  bani.md

Parlamentul a adoptat un proiect de lege care interzice lucrările de construcție zgomotoase în blocurile locative în zilele de duminică și de sărbătoare nelucrătoare, precum și în intervalul orar 20.00 – 08.00 de luni până sâmbătă. Amenzile pentru nerespectarea acestor reguli vor fi de până la 1500 de lei pentru persoanele fizice și până la 4500 de lei pentru persoanele juridice.

„Ținând cont de faptul că majoritatea cetățenilor se recreează pe parcursul zilei de duminică și în zilele de sărbătoare nelucrătoare, considerăm necesară extinderea interdicției de a executa lucrări de construcție care produc zgomot pentru aceste zile,” se arată în nota informativă a proiectului.

De asemenea, noile reglementări interzic modificarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale prin instalarea echipamentelor consumatoare de gaze în alte încăperi decât bucătăria sau halele termogeneratoare. Totodată, lucrările de termoizolare și schimbare a culorii fațadelor clădirilor orientate spre bulevarde și străzi, clădirilor cu statut de monument sau construcțiilor din zonele de protecție vor necesita autorizație de construire.

Proiectul prevede și extinderea termenului de privatizare a locuințelor până la 31 mai 2026, din cauza existenței unor litigii în instanță și a numărului mare de locuințe eligibile pentru privatizare, în special în municipiul Chișinău.

Documentul, comasat la propunerea Comisiei economie, buget și finanțe din proiectele deputatului Vasile Grădinaru și ale unui grup de deputați din Fracțiunea „Blocul Comuniștilor și Socialiștilor”, va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.