Natalia Bejan, șefa Agenției de Investiții a făcut dezvăluiri importante în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Rlive, referitoare la viitorul administrării aeroportului internațional al țării. Bejan a explicat că decizia de a căuta un operator privat pentru a prelua managementul aeroportului a fost influențată de o evaluare atentă a capacităților actuale.
„Eu sunt sigură că noi am putea să găsim exemple în care statul este un management foarte bun și putem să găsim exemple când companiile private sunt manageri foarte buni”, a declarat Bejan. Ea a subliniat că, în prezent, ar fi mai potrivit să se găsească o companie privată pentru administrarea aeroportului, deși aceasta nu înseamnă neapărat că decizia este una definitiv bună sau rea.
„Trebuie să ne uităm la noi, ce avem noi, care sunt capacitățile noastre. Eu cred că anume din acest considert s-a luat decizia că mai degrabă ar fi bine să găsim o companie privată care să totuși să preia managementul aeroportului. Nu pot să zic dacă numai decât este asta ceva bun sau nu bun.”
Bejan a menționat și posibilitatea ca o echipă competentă de moldoveni să gestioneze aeroportul, dar a evidențiat dificultățile legate de asigurarea stabilității și eficienței pe termen lung, indiferent de schimbările guvernamentale sau de interesele variate.
„Există doar un interes de business pur, de eficientizarea proceselor de acolo. Eu nu știu pe cât de mult noi putem acum asta să garantăm. De asta probabil decizia nu este numai decât una proastă”, a explicat Natalia Bejan.
Aeroportul Chișinău a fost anterior concesionat către AviaInvest care revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022 după decizia Curții de Apel Chișinău.
Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.
Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.