Creștere semnificativă a salariilor în Moldova în primul trimestru al anului 2024

În primul trimestru al anului 2024, salariul mediu în Moldova a ajuns la 13.170,3 lei, marcând o creștere de 14,7% în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. Potrivit Biroului Național de Statistică, ajustând pentru inflație, salariul mediu a crescut cu 10% comparativ cu primul trimestru al anului 2023.

Salarii mai mari în sectorul bugetar și cel real

În sectorul bugetar, salariul mediu lunar a fost de 11.319 lei, înregistrând o creștere de 15,7%, în timp ce în sectorul real al economiei salariul mediu a ajuns la 13.818,5 lei, crescând cu 14,3%.

Cele mai mari salarii

Cele mai mari salarii în primul trimestru al anului 2024 au fost înregistrate în:
– Sectorul TIC**: 32.272,5 lei (+8,5%)
– Sectorul financiar și de asigurări: 24.513,5 lei (+12,9%)
– Întreprinderi de producere și furnizare a energiei electrice, gaze, apă și aer condiționat: 18.522,6 lei (+12,1%)
– Administrație publică și apărare, asigurări sociale obligatorii: 14.891,6 lei (+17,6%)
– Activități profesionale, științifice și tehnice: 14.782,2 lei (+9,8%)
– Sănătate și protecție socială: 14.045,4 lei (+15,9%)

Cele mai mici salarii

Sectorul de cazare turistică și alimentație publică a înregistrat cele mai mici salarii, cu o medie de 8.605,6 lei, deși a avut o creștere de 19,2%. Alte domenii cu salarii mai mici au fost:
– Agricultură, silvicultură și pescuit: 8.201,8 lei (+16,4%)
– Activități artistice, recreative și distractive: 9.726,4 lei (+15,9%)
– Servicii administrative și activități auxiliare: 9.950,2 lei (+73%)

Alte domenii de activitate

Salariile în alte domenii de activitate au depășit pragul de 10.000 de lei:
– Sectorul imobiliar: 10.983,2 lei (+19,7%)
– Învățământ: 10.932,5 lei (+14,1%)
– Servicii de transport și depozitare: 11.099,2 lei (+6,3%)
– Construcții: 11.231,7 lei (+14,8%)
– Comerț, repararea mașinilor și motocicletelor: 11.965,5 lei (+15,4%)

În sectorul industrial, salariile au fost, în medie, de 11.955,1 lei (+17,4%), cu variații semnificative în diferitele subsectoare:
– Industria prelucrătoare: 11.139,3 lei (+17,9%)
– Alimentarea cu apă, canalizare, lucrări de tratare și valorificare a deșeurilor: 11.528,8 lei (+21%)
– Industria extractivă și minieră: 10.987,4 lei (+23,5%)

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#domenii #angajati #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.