Capcana Chișinăului și Kievului pentru Transnistria! Ce a ieșit la iveală

În contextul actual al fluxurilor de gaz din Rusia, o problemă semnificativă se profilează pentru regiunea Transnistria, unde ruta de transport devine din ce în ce mai scumpă și incertă. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a explicat recent situația complicată în cadrul emsiunii „Euroatlantica” de la Vocea Basarbiei.

Din cauza suspendării tranzitului gazului rusesc prin Ucraina la sfârșitul acestui an, Gazprom nu va putea continua livrările tradiționale. Aceasta deschide calea pentru companiile europene să preia tranzitul, însă această soluție aduce cu sine costuri suplimentare semnificative.

„Cei de la Moldovagaz au elaborat un model pe care l-au discutat cu Gazprom. Este posibil de livrat gazul în Turcia și după în regim revers prin conducta transbalcanică”, a explicat Parlicov. Totuși, această soluție ridică întrebări esențiale privind costurile și cine le va suporta.

Problema principală este cine își va asuma costurile ridicate ale acestei noi rute. Parlicov a subliniat că Gazprom are un contract să livreze gazul la hotar, dar din cauza imposibilității de a intra în Ucraina, va trebui să găsească o altă entitate care să facă livrarea. Moldovagaz a propus să preia această responsabilitate, dar rămâne neclar cine va achita costurile de transport. „Gazprom bine, Transnistria e ok, Ceea ce trebuie să înțelegem e că partea dreaptă a Nistrului nu va achita niciun leu”, a punctat ministrul.

În ciuda acestor dificultăți, Moldova nu va obstrucționa continuarea realizării contractului dintre Moldovagaz și Gazprom. „Este corect să menținem stabilitatea în regiune, dar este vorba de un contract dintre Moldovagaz și Gazprom, iar cele două entități trebuie să găsească o soluție”, a concluzionat Parlicov.

Ucraina a declarat că nu va prelungi un acord de cinci ani cu grupul rus Gazprom privind tranzitul gazelor ruseşti către Europa, când va expira, la sfârşitul anului. Majoritatea naţiunilor UE şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Foştii principali destinatari de gaze prin Ucraina includ Austria, Slovacia, Italia, Ungaria, Croaţia, Slovenia şi Moldova

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kiec #transnistria #gaz #Gazprom #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri o nouă ofensivă tarifară globală, în care a inclus 183 de state și teritorii – printre care și… Insula Heard și Insulele McDonald, situate la peste 1.700 km de Antarctica și populate exclusiv de pinguini, foci și păsări marine. Populație umană: zero. Exporturi către SUA: tot zero.

Măsura face parte dintr-o strategie autointitulată „protecționism reciproc”, prin care SUA impune tarife de până la 50% statelor și regiunilor cu care are un deficit comercial.

Insulele Heard și McDonald, teritorii izolate ce aparțin Australiei, au fost incluse pe listă fără să aibă vreo activitate economică internațională. Alături de ele, și Diego Garcia, un atol din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, a fost vizat de un tarif „general” de 10% – deși acolo nu trăiesc civili, ci doar personal militar, în proporție covârșitoare american.

„Trump a reușit performanța să taxeze teritorii care nu exportă nimic și unde singurii rezidenți sunt foci, pinguini și soldați americani. Asta da reciprocitate!”, a comentat ironic un analist internațional pe platforma X.

În lista de ținte comerciale se regăsesc însă și parteneri economici majori:

China – tarif de 34%
Uniunea Europeană – 20%
Vietnam – 46%
Indonezia – 32%, în special pentru cafea
Marea Britanie, Mexic și Canada – 10%

Tarifele se aplică în mod uniform, fără a ține cont de relațiile economice strategice sau de efectele colaterale: Vietnamul, de exemplu, este locul unde multe companii americane, precum Nike, și-au relocat producția pentru a evita tarifele anti-China. Acum, aceste mutări devin inutile.

În cazul Indoneziei, consumatorii americani vor plăti mai mult pentru cafea, chiar dacă SUA nu exportă aproape deloc cafea în regiune. „Reciprocitatea” lui Trump riscă să lovească exact în consumatorul american, spun economiștii.

Paradoxal, țări precum Rusia, Iran, Cuba, Brunei, Somalia, Seychelles sau Tuvalu NU au fost vizate de noile măsuri. Rusia, de exemplu, a fost scutită, în ciuda unui volum comercial de 3,5 miliarde USD în 2024, în principal din comerțul cu îngrășăminte.