Capcana Chișinăului și Kievului pentru Transnistria! Ce a ieșit la iveală

În contextul actual al fluxurilor de gaz din Rusia, o problemă semnificativă se profilează pentru regiunea Transnistria, unde ruta de transport devine din ce în ce mai scumpă și incertă. Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a explicat recent situația complicată în cadrul emsiunii „Euroatlantica” de la Vocea Basarbiei.

Din cauza suspendării tranzitului gazului rusesc prin Ucraina la sfârșitul acestui an, Gazprom nu va putea continua livrările tradiționale. Aceasta deschide calea pentru companiile europene să preia tranzitul, însă această soluție aduce cu sine costuri suplimentare semnificative.

„Cei de la Moldovagaz au elaborat un model pe care l-au discutat cu Gazprom. Este posibil de livrat gazul în Turcia și după în regim revers prin conducta transbalcanică”, a explicat Parlicov. Totuși, această soluție ridică întrebări esențiale privind costurile și cine le va suporta.

Problema principală este cine își va asuma costurile ridicate ale acestei noi rute. Parlicov a subliniat că Gazprom are un contract să livreze gazul la hotar, dar din cauza imposibilității de a intra în Ucraina, va trebui să găsească o altă entitate care să facă livrarea. Moldovagaz a propus să preia această responsabilitate, dar rămâne neclar cine va achita costurile de transport. „Gazprom bine, Transnistria e ok, Ceea ce trebuie să înțelegem e că partea dreaptă a Nistrului nu va achita niciun leu”, a punctat ministrul.

În ciuda acestor dificultăți, Moldova nu va obstrucționa continuarea realizării contractului dintre Moldovagaz și Gazprom. „Este corect să menținem stabilitatea în regiune, dar este vorba de un contract dintre Moldovagaz și Gazprom, iar cele două entități trebuie să găsească o soluție”, a concluzionat Parlicov.

Ucraina a declarat că nu va prelungi un acord de cinci ani cu grupul rus Gazprom privind tranzitul gazelor ruseşti către Europa, când va expira, la sfârşitul anului. Majoritatea naţiunilor UE şi-au redus dependenţa de gazele ruseşti din cauza invadării Ucrainei. Foştii principali destinatari de gaze prin Ucraina includ Austria, Slovacia, Italia, Ungaria, Croaţia, Slovenia şi Moldova

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#kiec #transnistria #gaz #Gazprom #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.