Cârnaț: Procuratura ar trebui să investigheze sub aspect penal inițiativa deputatului Radu Marian

Expertul în drept constituțional, Teodor Cîrnaț, atrage atenția că Procuratura ar trebui să inițieze o investigație penală cu privire la propunerea de modificare a legii, declarată neconstituțională, prezentată de către deputatul Radu Marian. Inițiativa propune modificarea condițiilor pentru concesionarea spațiilor comerciale de la aeroport, generând suspiciuni serioase de favorizare a unei anumite companii.

În opinia lui Cîrnaț, este crucial ca autoritățile să investigheze toate licitațiile organizate în acest context, având în vedere că „toată lumea știe că va câștiga compania Lagardere”. Expertul subliniază importanța respectării principiilor de transparență și concurență corectă în administrarea bunurilor publice, mai ales în sectorul infrastructurii critice precum aeroporturile.

„Pe orice tentativă de organizare a licitației e bine ca Procuratura să intenteze dosar penal. Fiindcă odată ce Curtea Constituțională a ajuns la concluzia că legea sau acest amendament promovat de Radu Marian este neconstituțional, înseamnă că cineva l-a băgat cu de-a sila Parlamentului ca să-l voteze. Păi atunci trebuie să vedem dacă nu este abuz din partea unor deputați sau unui deputat în acest amendament. Doi. Dacă nu cumva pentru acest amendament, un deputat sau doi sau un grup au fost mituiți. Pentru că dacă s-a declarat neconstituțional, la mijloc sunt probleme. Iar dacă sunt probleme, Procuratura Anticorupție are tot temeiul ca să pornească un proces penal cel puțin ca să verifice care au fost temeiurile ca acest amendament să fie băgat la vot în Parlament. Ca ulterior Curtea să spună: măi, oameni buni, voi ați încălcat Constituția. Voi ați închis ochii la proceduri. Și atunci, ăștia care au închis ochii, nu au luat bani?”, a declarat Teodor Cârnat, în cadrul emisiunii „Puterea a Patra” de la N4.

Teodor Cîrnaț a declarat, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, că modificările legislative propuse pot avea consecințe grave asupra transparenței și bunei guvernări în gestionarea patrimoniului public, motiv pentru care este esențială o evaluare riguroasă din punct de vedere juridic și penal.

În acest sens, expertul constituțional atrage atenția asupra responsabilității procurorilor de a investiga cu atenție și de a asigura că orice acțiune legislative nu este folosită în mod abuziv în beneficiul unor interese private.

Ieri, 20 iunie, Curtea Constituțională a anulat modificările operate la legislația cu privire la privatizare, prin care se extindea termenul de dare în arendă a spațiilor comerciale ale Aeroportului Internațional Chișinău. Decizia a fost luată în urma unei sesizări depuse de deputați din opoziție.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cirnat #Aeroport #decizie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Declarațiile ministrului Energiei, Dorin Junghietu cu provire la dificultățile de pe piața globală a motoarelor pentru proiectul de modernizare a Termoelectrica sunt puse sub semnul întrebării de o corespondență oficială transmisă încă din 19 februarie tuturor instituțiilor implicate în proiect, inclusiv Ministerului Energiei, Băncii Mondiale, MEPIU, Guvernului, Președinției și producătorului finlandez Wärtsilä.

Ministrul Dorin Junghietu a declarat că procedura de achiziție se află în etapa evaluării unei oferte actualizate, iar întârzierile sunt determinate inclusiv de schimbările de pe piața mondială.

„Termoelectrica, cu comisia de licitație, a avut cu consultantul la începutul săptămânii o ședință privind oferta actualizată, primită de la contractor. Urmează ca raportul de evaluare să fie transmis către Banca Mondială și să fie luată o decizie. Știu că s-au împins lucrurile, dar piața globală de motoare s-a schimbat foarte mult. Solicitarea pentru motoare este mare, disponibilitatea nu este atât de bună și cred că au crescut prețurile”, a declarat ministrul.

Însă, în e-mailul transmis pe 19 februarie de BCC Group, companie participantă la licitație, și adresat inclusiv ministrului Energiei, se afirmă exact contrariul.

Compania susține că a reconfirmat direct cu producătorul finlandez Wärtsilä atât capacitatea de producție, cât și condițiile comerciale și informează autoritățile că poate livra motoare noi, în termenul prevăzut de proiect și sub bugetul aprobat.

Potrivit scrisorii oficiale, Wärtsilä a confirmat că: motoarele noi pot fi livrate în termenul de implementare al proiectului, graficul de livrare respectă integral termenele contractuale inițiale.
La rândul său, BCC Group afirmă că poate furniza: motoare noi, în termenul solicitat de proiect, la un cost total sub bugetul aprobat, la un preț chiar mai mic decât scenariul discutat pentru motoare second-hand.

Compania mai precizează că oferta comercială depusă în cadrul licitației rămâne valabilă, neschimbată și sigilată la sediul MEPIU încă din momentul depunerii.

Pentru a elimina orice dubiu, BCC Group s-a declarat dispusă să organizeze o videoconferință directă cu reprezentanții Wärtsilä sau chiar o vizită comună la fabrica producătorului din Vaasa, Finlanda, pentru confirmarea capacității de producție, a termenelor de livrare și a condițiilor comerciale. În corespondență este inclus și managerul regional al Wärtsilä, Sergey Zoubarev.

Documentul readuce în atenție licitația de peste 81 de milioane de euro pentru modernizarea Termoelectrica, blocată de aproape doi ani.

Potrivit informațiilor publicate anterior de BANI.MD, ofertele tehnice au fost evaluate încă în 2025, iar în septembrie anul trecut au fost deschise ofertele financiare ale celor doi concurenți rămași în cursă. În decembrie au fost inițiate negocieri cu compania turcă Iltekno, însă nici după șapte luni nu a fost desemnat un câștigător.

În paralel, Ministerul Energiei continuă să susțină că procedura de evaluare este încă în desfășurare, invocând complexitatea procesului și necesitatea coordonării cu Banca Mondială.

Diferența dintre explicațiile oferite public de ministru și conținutul corespondenței oficiale din februarie ridică noi întrebări privind motivele reale ale întârzierilor și dacă problema proiectului este într-adevăr lipsa motoarelor pe piața mondială sau alți factori care țin de desfășurarea procedurii de achiziție.