China a cheltuit cel puţin 230 de miliarde de dolari pentru a-şi construi industria vehiculelor electrice

China a investit 230,8 miliarde de dolari în mai mult de un deceniu pentru a-și dezvolta industria de mașini electrice, potrivit unei analize publicate joi de Centrul de Studii Strategice și Internaționale din SUA, relatează agenția Reuters.

Amploarea sprijinului guvernamental reprezintă 18,8% din vânzările totale de mașini electrice între 2009 și 2023, a declarat Scott Kennedy, directorul pentru afaceri și economie chineză la CSIS. El a menționat că acest raport a scăzut semnificativ de la peste 40% înainte de 2017, la puțin peste 11% în 2023.

Aceste informații vin într-un moment în care Uniunea Europeană intenționează să impună tarife la importurile de mașini electrice chinezești din cauza subvențiilor utilizate în producția acestora. Luna trecută, SUA au anunțat o creștere a tarifelor la importurile de vehicule electrice chinezești la 100%.

Kennedy a subliniat că sprijinul Beijingului pentru mașinile electrice a inclus politici non-monetare care au favorizat producătorii autohtoni în detrimentul celor străini. Cu toate acestea, el a remarcat că SUA nu au creat condiții la fel de atractive ca și China pentru dezvoltarea propriei industrii de mașini electrice. ”Există câteva excepții, dar, în general, producătorii de automobile și guvernele occidentale au pierdut timpul și nu au fost suficient de agresivi”, a spus el.

Kennedy a prezentat anterior șapte inițiative politice care ar putea duce la tensiuni comerciale din cauza mașinilor electrice chinezești. Deși subvențiile guvernamentale chineze nu au mers neapărat direct în dezvoltarea mașinilor, vehiculele fabricate în China au beneficiat de pe urma pătrunderii crescute a mașinilor electrice pe piața locală, afectând producătorii auto străini care se bazau pe vehicule alimentate cu combustibili convenționali.

Concurența este atât de acerbă încât analiștii Bank of America au sugerat că marii producători auto americani ar trebui să părăsească China și să-și concentreze resursele în altă parte. ”Analiștii auto independenți și producătorii auto occidentali cu care am vorbit sunt toți de acord că producătorii chinezi de EV și producătorii de baterii au făcut progrese extraordinare și trebuie luați în serios”, a spus Kennedy. Totuși, el a subliniat că sprijinul guvernamental extins nu a dus încă la creșteri semnificative ale profiturilor.

”Într-o economie de piață care funcționează bine”, a explicat el, ”firmele și-ar evalua cu mai multă atenție investițiile în noi capacități, iar un decalaj atât de mare între cerere și ofertă ar duce probabil la consolidarea industriei”.

Industria vehiculelor electrice s-a confruntat în ultimul an cu un război intens al prețurilor, companiile auto reducând prețurile sau lansând linii de produse la prețuri mai mici. Startupul chinezesc Nio, care încă operează cu pierderi, a declarat luna trecută că se așteaptă ca aproximativ 10 producători auto să piardă pe piața din China, lăsând 20 până la 30 de jucători.

SUA și-au intensificat eforturile de sprijin pentru mașinile electrice. Legea de reducere a inflației, semnată în august 2022, a alocat 370 de miliarde de dolari pentru promovarea tehnologiilor curate, oferind un credit de 7.500 USD pentru achizițiile de mașini electrice eligibile. Aceasta contrastează cu suportul mediu chinezesc de 4.600 de dolari pe achiziție de mașini electrice în 2023, în scădere de la 13.860 de dolari în 2018.

Într-o notă finală, Kennedy a subliniat că, deși subvențiile guvernamentale chineze nu au mers direct în dezvoltarea mașinilor, ele au facilitat pătrunderea crescândă a mașinilor electrice pe piață, reducând considerabil piața vehiculelor cu combustibili convenționali pentru producătorii străini.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#invetitii #mașini #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce angajații din Capitală câștigă, în medie, 18.708 lei brut lunar, în raioane precum Briceni și Nisporeni salariile abia ajung la 10.800–11.000 de lei. Diferența depășește 7.700 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că un salariat din Chișinău câștigă, în medie, cu aproximativ 70% mai mult decât unul din Nisporeni, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele arată că, în 2025, câștigul salarial mediu lunar brut la nivel național a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul precedent, când acesta era de 13.990 de lei. În Chișinău, salariul mediu a ajuns la 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională.

La polul opus se află raionul Briceni, unde salariul mediu brut a constituit numai 10.773,2 lei, urmat de Nisporeni, cu 10.984,9 lei. Astfel, diferența dintre Chișinău și Briceni ajunge la 7.934,6 lei lunar, iar față de Nisporeni – la 7.722,9 lei.

Printre raioanele cu cele mai mici salarii se mai numără Fălești, cu 11.248 de lei, Glodeni – 11.280 de lei, Rîșcani – 11.211 lei, și Găgăuzia, unde salariul mediu brut a ajuns la 11.323 de lei.

Diferențele sunt vizibile și la nivelul regiunilor de dezvoltare. În regiunea Nord, câștigul salarial mediu brut a constituit 12.135 de lei, în Centru – 12.501 lei, iar în Sud – 12.199 de lei. Prin comparație, salariul mediu din Chișinău este cu peste 6.000 de lei mai mare decât în oricare dintre aceste regiuni.

Municipiul Bălți se evidențiază printre centrele economice din afara Capitalei, cu un salariu mediu de 13.700 de lei. Alte raioane cu salarii relativ ridicate sunt Cahul, unde media ajunge la 13.232 de lei, Criuleni – 13.045 de lei, și Hîncești – 12.975 de lei. Chiar și în aceste localități, remunerarea rămâne însă considerabil sub nivelul Chișinăului.

Raportul BNS scoate la iveală și diferențe între salariile femeilor și bărbaților. În Chișinău, bărbații au câștigat în medie 20.599,9 lei brut lunar, în timp ce femeile au primit 16.834,6 lei. Diferența este de 3.765 de lei sau 18,3%, una dintre cele mai marie disparități salariale teritoriale.

La nivel național, salariul mediu al bărbaților a constituit 16.975 de lei, iar al femeilor – 14.360 de lei, ceea ce reprezintă un decalaj de 15,4%.

Există însă și raioane unde raportul este invers. În UTA Găgăuzia, femeile au câștigat în medie 11.767 de lei, față de 10.807 lei în cazul bărbaților. O situație similară se înregistrează în Glodeni, Ialoveni și Cimișlia, unde câștigurile salariale medii ale femeilor le depășesc pe cele ale bărbaților.

Comparativ cu anul 2024, salariile au crescut atât în Capitală, cât și în raioane. În Chișinău, majorarea a fost de 1.752,7 lei, în timp ce în Briceni salariul mediu a crescut cu 1.340,1 lei, iar în Nisporeni – cu 973 de lei. Prin urmare, deși veniturile salariale au crescut, diferența absolută dintre Capitală și unele raioane a continuat să se evidențieze.