A explodat bomba despre pensii! Patru angajați muncesc pentru șase pensionari și doi bugetari

În Republica Moldova, situația economică se agravează pe fondul unei distribuții inechitabile a resurselor de muncă și a obligațiilor sociale. Conform datelor recente, doar 400.000 de angajați din sectorul real susțin financiar 600.000 de pensionari și 200.000 bugetari. Aceasta înseamnă că patru angajați din sectorul real trebuie să asigure pensiile și salariile a opt persoane dependente de bugetul public.

„Convențiile internaționale stipulează că statul trebuie să asigure o bătrânețe decentă cetățenilor săi. În Uniunea Europeană, acest principiu este respectat, garantându-se pensionarilor aproximativ 40% din veniturile salariale pierdute. De exemplu, pentru un salariu mediu de 12.500 de lei, pensia ar trebui să fie de aproximativ 5.000 de lei. În condițiile unui salariu mediu de 14.500 de lei în anul 2024, pensia ar trebui să ajungă la 6.500 de lei”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Fără protocol”, difuzată și la Rlive TV.

Cu toate acestea, Republica Moldova nu a semnat această convenție internațională, spre deosebire de România, care a aderat în 2009, și Rusia, care a semnat în 2019. Acest lucru reflectă incapacitatea Moldovei de a garanta un trai decent pentru pensionarii săi.

Ioniță spune că deficitul bugetului asigurărilor sociale este de 40%, adică aproximativ 12 miliarde de lei. „Acești bani, care ar trebui să fie destinați pentru infrastructură, educație și apă canalizare, sunt acum folosiți pentru a acoperi necesitățile sistemului de pensii”.

„Pentru a reduce discrepanța dintre pensionari și salariați, este esențială creșterea numărului de angajați în sectorul real. Această măsură ar putea stabiliza sistemul de pensii și ar contribui la dezvoltarea economică a țării”, a punctat Ioniță.

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Ultimele date statistice relevă că în 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii pensionari, adică cu 303 persoane mai puţine decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviaţiei civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.