A explodat bomba despre pensii! Patru angajați muncesc pentru șase pensionari și doi bugetari

În Republica Moldova, situația economică se agravează pe fondul unei distribuții inechitabile a resurselor de muncă și a obligațiilor sociale. Conform datelor recente, doar 400.000 de angajați din sectorul real susțin financiar 600.000 de pensionari și 200.000 bugetari. Aceasta înseamnă că patru angajați din sectorul real trebuie să asigure pensiile și salariile a opt persoane dependente de bugetul public.

„Convențiile internaționale stipulează că statul trebuie să asigure o bătrânețe decentă cetățenilor săi. În Uniunea Europeană, acest principiu este respectat, garantându-se pensionarilor aproximativ 40% din veniturile salariale pierdute. De exemplu, pentru un salariu mediu de 12.500 de lei, pensia ar trebui să fie de aproximativ 5.000 de lei. În condițiile unui salariu mediu de 14.500 de lei în anul 2024, pensia ar trebui să ajungă la 6.500 de lei”, a explicat economistul Veaceslav Ioniță, în cadrul emisiunii „Fără protocol”, difuzată și la Rlive TV.

Cu toate acestea, Republica Moldova nu a semnat această convenție internațională, spre deosebire de România, care a aderat în 2009, și Rusia, care a semnat în 2019. Acest lucru reflectă incapacitatea Moldovei de a garanta un trai decent pentru pensionarii săi.

Ioniță spune că deficitul bugetului asigurărilor sociale este de 40%, adică aproximativ 12 miliarde de lei. „Acești bani, care ar trebui să fie destinați pentru infrastructură, educație și apă canalizare, sunt acum folosiți pentru a acoperi necesitățile sistemului de pensii”.

„Pentru a reduce discrepanța dintre pensionari și salariați, este esențială creșterea numărului de angajați în sectorul real. Această măsură ar putea stabiliza sistemul de pensii și ar contribui la dezvoltarea economică a țării”, a punctat Ioniță.

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

Ultimele date statistice relevă că în 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii pensionari, adică cu 303 persoane mai puţine decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviaţiei civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a adoptat recent, în lectură finală, un proiect de lege care întărește drepturile consumatorilor de servicii financiare și sporește responsabilitatea furnizorilor din acest sector. Actul normativ marchează începutul procesului de modernizare a cadrului legal, în perspectiva armonizării cu legislația Uniunii Europene.

Conform noilor reglementări, colectarea datoriilor aferente contractelor de credit de consum va intra sub supravegherea Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), care va controla respectarea limitelor privind dobânda, comisioanele și costul total al creditului, acesta neputând depăși suma debursată.

CNPF va monitoriza și activitatea intermediarilor – inclusiv brokeri și agenți de credite – pentru a combate practicile comerciale incorecte și abuzurile în procesul de vânzare a bunurilor în rate. Totodată, beneficiarii de credite de la Asociațiile de Economii și Împrumut vor beneficia de același regim de protecție ca ceilalți consumatori financiari, iar fidejusorii vor fi acoperiți de Legea privind contractele de credit de consum, la fel ca debitorii principali.

Noua lege introduce și obligația creditorilor de a adopta politici interne privind restructurarea datoriilor pentru debitorii aflați în dificultate, măsură ce va consolida protecția în perioade de criză economică. În plus, sunt clarificate aspecte legate de aplicarea dobânzii de întârziere și este impusă obligativitatea includerii graficului de rambursare în informația precontractuală.

O modificare importantă vizează calcularea perioadei de trei ani pentru reparația cu piese originale a vehiculelor asigurate, care va începe de la data primei înmatriculări, nu de la anul fabricației. Aceasta corectează o practică defavorabilă pentru posesorii de mașini înmatriculate cu întârziere.

Pentru contractele de asigurare, furnizorii vor fi obligați să analizeze necesitățile fiecărui consumator și să ofere documente de informare înainte de semnare. În plus, constatarea amiabilă va putea fi completată și în format electronic, facilitând procedura în caz de accident.

Pentru produsele financiare combinate, cum ar fi vânzările în rate cu polițe de asigurare incluse, consumatorii vor primi informații separate pentru fiecare componentă și vor avea posibilitatea de a le achiziționa distinct. Publicitatea la aceste servicii va fi supusă unor reglementări mai stricte pentru a preveni inducerea în eroare.

Legea prevede și o procedură standard de soluționare a reclamațiilor la nivelul furnizorilor, cu termen de răspuns de maximum 15 zile lucrătoare. Dacă răspunsul nu este satisfăcător, consumatorii pot sesiza CNPF sau instanțele de judecată.

Pentru creșterea eficienței controlului, CNPF va avea dreptul să efectueze „cumpărături de control” – metode anonime de testare a conformității furnizorilor, utile în depistarea neregulilor ascunse.