Prima ediție Impact Forum Cahul promovează inovația și sustenabilitatea în antreprenoriatul din Moldova

IMPACT FORUM, evenimentul anual dedicat antreprenoriatului sustenabil, a fost organizat pentru prima dată la Cahul. Pe 20 iunie, forumul a adus împreună peste 50 de participanți, printre care antreprenori și antreprenoare din Moldova interesați de domeniul afacerilor sustenabile, reprezentanți ai societății civile, ai autorităților publice locale, ai partenerilor de dezvoltare și organizațiilor de suport pentru afaceri, dar și persoane care doresc să inițieze o afacere socială.

IMPACT FORUM își propune să promoveze și să sprijine dezvoltarea antreprenoriatului sustenabil în diverse regiuni ale țării, contribuind la impulsionarea creării de afaceri responsabile față de mediu și societate, stimularea inovației și a soluțiilor durabile, precum și atragerea de investiții și resurse în acest domeniu. Evenimentul a oferit o platformă excelentă pentru stabilirea comunicării și conexiunile între persoanele interesate de antreprenoriatul sustenabil.

Forumul a subliniat importanța antreprenoriatului social, verde și de impact, promovând modele de afaceri care aduc beneficii atât mediului înconjurător, cât și comunităților locale. Printre inițiativele prezentate au fost Recycline, care promovează reciclarea și gestionarea sustenabilă a deșeurilor, Verdego, dedicat agriculturii ecologice și protejării mediului, Vibe Academy, un program educațional care sprijină dezvoltarea competențelor digitale și Clusterul VIA Cahul, ce urmărește dezvoltarea economică regională prin stimularea inovației și a colaborării între afaceri.

Sartupul Recycline ste un exemplu notabil de afacere care își propune să producă impact. Această inițiativă colectează și procesează plastic de tip 2 și 5, cunoscute pentru proprietățile lor chimice și temperaturile diferite de topire. Echipa Recycline utilizează echipamente și tehnologii speciale pentru a produce plăci din plasticul colectat, din care ulterior creează bijuterii, obiecte de decor și articole de mobilier. În cei doi ani de la lansare, Recycline a procesat aproximativ două tone de deșeuri din plastic.

„De la începutul activității noastre încercăm să implicăm și să colaborăm cu afacerile locale. În primul rând – cei care sunt în apropierea noastră și ulterior încercăm să ne extindem. Dar foarte mulți oameni vin primii cu inițiativa, spunând „Eu colectez plastic, fiindcă mă doare inima. Unde pot să îl duc?” Și atunci vin la noi” a împărtășit Oana-Marina Păun despre modul în care conlucrează cu alte afaceri și persoane din comunitate. „Am câștigat un grant de la ODA care ne-a permis să cumpărăm utilaje mai performate cu care putem crea obiecte de o calitate mai înaltă, dar și într-o cantitate mai mare” a precizat reprezentanta Recycline, referindu-se la importanța sprijinului financiar din partea donatorilor sau organizațiilor de suport pentru afaceri.

„Antreprenoriatul social se pare că a fost creat pentru mine. Anterior credeam lansarea unei afaceri presupune multă îndrăzneală, ceea ce nu e despre mine. Dar antreprenoriatul social este despre a face ceva cu impact și a obține și venit în același timp” a menționat Maria Păsat, fondatoare Vibe Academy, care și-a deschis prima filială din cele 7 chiar în Cahul. Centrul educațional Vibe Academy își îndreaptă eforturile spre dezvoltarea unei generații a viitorului, competentă pe piața muncii, oferind programe educaționale actuale, inclusiv în domeniul IT, robotică.

În cadrul evenimentului, s-a discutat și despre importanța și impactul programelor de responsabilitate socială corporativă, subliniind rolul esențial al acestora în dezvoltarea sustenabilă a comunităților și în consolidarea reputației și a valorilor etice ale companiilor.

„În 24 de ani pe piață, compania Moldcell reinvestește constant profitul în îmbunătățirea rețelei și a serviciilor sale, în dezvoltarea programelor de responsabilitate social-corporativă, care sunt implementate prin Fundația Moldcell. Astfel, suntem siguri că tehnologiile pot servi omenirii, iar activitatea noastră ne definește ca o afacere cu chip uman. Pentru noi este foarte important să oferim înapoi comunității din care facem parte.” afirmă Tatiana Secrii, coordonatoare proiecte, Fundația Moldcell.

Participanții au aflat despre diverse oportunități de finanțare, inclusiv programe de susținere a inovației în agricultură (AIPA), granturi pentru afaceri sociale (Fundația Est-Europeană), credite preferențiale pentru afaceri ecologice (maib, ProCredit Bank) și investiții prin Fondul de Impact, care urmează să fie lansat în perioada următoare.

IMPACT FORUM Cahul a fost organizat de HUB-ul Antreprenorilor Sociali (AO EcoVisio) în parteneriat cu Fundația Inotek, în cadrul proiectului „Collaborate for Impact”, implementat de Impact Europe și cinci parteneri din țările Parteneriatului Estic. Proiectul este reprezentat de AO EcoVisio în Republica Moldova și este finanțat de Uniunea Europeană.

„Ceea ce fac acum afacerile cu impact social și verde trebuie să devină o normalitate în contextul integrării în Uniunea Europeană, atunci când aceste prevederi de grijă față de mediu și oameni vor deveni o cerință obligatorie” a menționat Vladimir Ternavschi, director executiv AO EcoVisio. „Orice schimbare necesită mai multă energie pentru a introduce un obicei sau comportament nou. Iar problemele sociale se rezolvă prin acțiune comună. Și afacerile sociale, afacerile cu impact sunt primele întreprinderi care ne inspiră spre această schimbare și arată că este posibil” a precizat reprezentantul AO EcoVisio.

„Inotek este partenerul de încredere care aduce mai aproape de antreprenorii din regiune – inovațiile, oportunitățile de dezvoltare, noile tendințe de dezvoltare a afacerilor. Prin intermediul parteneriatului cu Ecovisio, Inotek își stabilește scopul de a sprijini acțiunile ecosustenabile, precum și antreprenoriatul social” Rodica Negru, reprezentantă Inotek.

În cadrul forumului, s-au desfășurat diverse sesiuni de prezentări și discuții panel, unde participanții au avut ocazia să învețe din experiențele altora, să împărtășească propriile idei și să exploreze noi modalități de a colabora. De asemenea, evenimentul a facilitat networking-ul și formarea de noi parteneriate, contribuind astfel la crearea unui ecosistem favorabil pentru dezvoltarea antreprenoriatului sustenabil în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Explozia investițiilor în inteligența artificială riscă să pună capăt erei banilor ieftini. Băncile centrale ale marilor economii avertizează că sutele de miliarde investite în centre de date, cipuri și infrastructură energetică alimentează inflația și împing în sus costurile împrumuturilor, înainte ca noile tehnologii să înceapă să genereze câștigurile de productivitate promise. Europa ar putea fi printre cele mai afectate regiuni, fiind nevoită să suporte dobânzi mai mari fără să beneficieze pe deplin de investițiile în inteligența artificială, relatează Reuters.

Avertismentele au fost lansate la reuniunile anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, unde reprezentanții celor mai importante bănci centrale au discutat despre transformările economice provocate de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Președintele Rezervei Federale americane, Kevin Warsh, a declarat că investițiile masive în AI reprezintă un șoc economic, deoarece stimulează cererea de capital și resurse cu mult înainte ca tehnologia să contribuie la creșterea producției.

„Dacă ești reprezentantul unei bănci centrale, trebuie să înțelegi că acesta este un șoc. Este evident că va afecta cererea din economie înainte de a influența oferta”, a declarat Warsh.

Șeful Fed a subliniat că Statele Unite beneficiază deja de un val puternic de investiții, însă perioada de tranziție ar putea fi extrem de turbulentă, deoarece investitorii și companiile încă nu știu cine vor fi câștigătorii revoluției tehnologice.

Fenomenul marchează o schimbare radicală față de perioada de după criza financiară din 2008, când băncile centrale se confruntau cu economisire excesivă, inflație scăzută și necesitatea stimulării economiei prin dobânzi apropiate de zero. Acum, problema începe să fie exact inversă: prea mulți investitori concurează pentru resurse financiare limitate.

„În lume se duce o luptă pentru bani. Investițiile în inteligența artificială reprezintă unul dintre factorii principali care majorează costul capitalului”, a declarat Martins Kazaks, membru al Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene.

Presiunea asupra piețelor financiare este amplificată de împrumuturile masive contractate de guvernele din Statele Unite, Japonia și Germania pentru apărare, industrie și infrastructură energetică. Astfel, companiile tehnologice și statele ajung să concureze pentru aceiași bani, ceea ce contribuie la creșterea dobânzilor.

Pentru băncile centrale, această situație ridică o problemă structurală. Așa-numita rată neutră a dobânzii, nivelul la care politica monetară nu stimulează și nici nu frânează economia, ar putea crește. Cu alte cuvinte, dobânzi considerate anterior ridicate ar putea deveni noua normalitate.

„Este posibil ca, în medie, ratele dobânzilor să fie puțin mai mari”, a declarat economistul-șef al Băncii Angliei, Huw Pill.

Banca Japoniei a identificat deja cererea generată de inteligența artificială drept unul dintre factorii care au contribuit la recentele majorări ale dobânzilor. Economiștii anticipează o nouă creștere a ratei de politică monetară în Marea Britanie la ședința din 5 noiembrie, în timp ce piețele financiare iau în calcul noi majorări ale dobânzilor de către Fed și BCE în decembrie.

Rezerva Federală și Banca Centrală Europeană au majorat deja dobânzile în septembrie, ca răspuns la persistența presiunilor inflaționiste.

Perspectiva unor împrumuturi permanent mai scumpe reprezintă o amenințare pentru guvernele care au acumulat datorii publice uriașe în perioada dobânzilor aproape de zero. Randamentele obligațiunilor guvernamentale au crescut puternic pe piețele internaționale, unele atingând niveluri nemaiîntâlnite de dinaintea crizei financiare globale.

Situația este deosebit de dificilă pentru zona euro, unde țările cu datorii publice ridicate sunt expuse unor costuri tot mai mari de finanțare. Franța este considerată una dintre cele mai vulnerabile economii europene.

Paradoxal, Europa riscă să suporte o mare parte din costurile revoluției inteligenței artificiale, fără să încaseze și beneficiile economice corespunzătoare. Cea mai mare parte a investițiilor este concentrată în Statele Unite și, într-o măsură mai mică, în Japonia și alte economii asiatice. În Europa, companii precum ASML și Siemens se numără printre puținii beneficiari evidenți ai acestui val investițional.

În același timp, Uniunea Europeană se confruntă cu majorarea prețurilor la energie, alimentată de conflictele din Iran și Ucraina, ceea ce amplifică inflația și pune presiune suplimentară asupra finanțelor publice.

„Există circumstanțe speciale care fac ca unele țări să sufere mai mult, iar Franța este un exemplu elocvent”, a declarat președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, în cadrul unui eveniment organizat de CNN la Bangkok.

Oficialul a subliniat că soluțiile pentru problemele financiare ale Franței trebuie căutate în primul rând la nivel național, prin ajustarea politicii fiscale.
Separat, Lagarde a avertizat că turbulențele de pe piața obligațiunilor înăspresc deja condițiile de finanțare din zona euro, ceea ce ar putea frâna creșterea economică și, în timp, tempera inflația.