Preţurile petrolului au crescut, pe fondul riscurilor globale

Preţurile petrolului au crescut miercuri, inversând pierderile din timpul tranzacţiilor, riscurile globale compensând a treia creştere săptămânală, neaşteptată, din ultimele patru săptămâni, a stocurilor din Statele Unite, care a alimentat îngrijorările legate de cererea pe cea mai mare piaţă de petrol din lume, transmite agenția Reuters.

Contractele futures pentru petrolul West Texas Intermediate (WTI) din SUA au urcat cu 7 cenţi, la 80,90 dolari pe baril.

Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 0,3%, până la 85,23 dolari pe baril.

Tensiunile transfrontaliere dintre Israel şi Hezbollah din Liban au escaladat în ultimele săptămâni, stârnind temerile legate de un război total Israel-Hezbollah care ar putea atrage şi alte puteri regionale, inclusiv principalul producător de petrol Iran.

Administraţia pentru informaţii în energie din SUA (EIA) a raportat o creştere de 3,6 milioane de barili a stocurilor de ţiţei ale ţării în săptămâna încheiată pe 21 iunie, luând prin surprindere analiştii care se aşteptau ca stocurile să scadă, potrivit unui sondaj Reuters.

Stocurile au crescut în SUA spre deosebire de scăderile din alte părţi, a remarcat analistul UBS Giovanni Staunovo.

”Aş numi piaţa petrolului o poveste cu poveşti diferite. Am văzut scăderile de stocuri de petrol în Japonia şi Europa săptămâna trecută. Aşa că se pare că piaţa se îngustează, doar că nu încă în SUA”, a spus Staunovo.

UBS încă se aşteaptă ca preţul petrolului să crească în săptămânile următoare.

Traderii de petrol s-au îngrijorat de consumul slab de benzină din SUA în timpul sezonului de vară, de vârf, al ţării.

Consumul de benzină din SUA reprezintă aproximativ 10% din totalul consumului mondial de petrol, iar cererea de benzină din ţară a scăzut săptămâna trecută cu 3,6% faţă de un an în urmă, la aproximativ 8,9 milioane de barili pe zi.

Stocurile de combustibil au crescut în mod neaşteptat, chiar dacă rafinăriile au redus producţia.

”Aceste statistici îi vor dezamăgi cu siguranţă pe investitorii în benzină”, a spus Andy Lipow, de la Lipow Oil Associates din Houston.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baril #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.