Gazele completează puzzle-ul flotei întunecate rusești: o nouă mișcare strategică după petrol

27 Iun. 2024, 17:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2024, 17:26 // Actual //  bani.md

Între două treimi și trei sferturi din petrolul Rusiei este acum transportat de flota fantomă – în mare parte cisterne vechi cu înmatriculări opace și asigurători adesea neclari. Acum, țările occidentale au început să impună sancțiuni împotriva GNL exportat de Rusia – ca răspuns, se pare că a început să folosească metode deja dovedite și să formeze o flotă fantomă pentru a-l transporta.

Este adevărat sunt de peste 10 ori mai puține tancuri pentru transportul LNG  în lume decât petroliere. Sunt vase mai specifice, sunt mai ușor de urmărit și necesită echipaje cu abilități profesionale speciale.

În ultimele trei luni, cel puțin opt tancuri GNL au devenit proprietatea unor companii puțin cunoscute înregistrate în Dubai, relatează Bloomberg, citând baza de date de transport maritim global Equasis. Cel puțin trei dintre ei la capitolul asigurat este indicat locul drept „necunoscut”.

Patru dintre cele opt nave – North Air, North Mountain, North Sky și North Way – sunt tancuri de gheață care au primit permisiunea de a naviga în apele Rutei Mării Nordului (NSR) în această vară. NSR transportă gaz din proiectul Yamal LNG al lui Novatek. Aceste tancuri sunt acum deținute de White Fox Ship Management, cu sediul în Dubai, care nu are propriul birou; adresa la care este înregistrată este folosită de multe companii, a declarat pentru Bloomberg un angajat al imobilului.

Alte nave s-au dovedit a fi petroliere vechi, cum ar fi Asya Energy, cu o vârstă de 22 de ani. A primit un nou nume în mai, când a fost preluată de Nur Global Shipping, cu sediul în Dubai, o companie necunoscută participanților din industrie care operează de la Hotelul Meydan din zona de liber schimb din Emiratele Arabe Unite.

Nur Global, care a fost creată în 2022 conform site-ului său web, a operat încă trei tancuri GNL – Pioneer, New Energy și Mulan – din aprilie. Acestea aparțin unor companii înregistrate la aceeași adresă cu Nur Global.

Există mai mulți factori care indică faptul că Rusia încearcă să creeze o flotă fantomă de tancuri LNG, spune Malty Humpert, fondatorul think tank-ului Arctic Institute din Washington: achiziționarea de nave vechi, transferul de tancuri de gheață la o firmă din Dubai și un număr record de permise eliberate pentru a naviga pe SMP.

SUA și UE au introdus mai multe tipuri de sancțiuni împotriva industriei rusești de LNG. Washington, în special, a trecut pe lista neagră Arctic LNG 2. Novatek urma să înceapă să livreze gaze la sfârșitul anului 2023 – începutul anului 2024, dar nu a putut face acest lucru din cauza sancțiunilor, acționarilor străini înghețându-și participarea la proiect și a lipsei tancurilor necesare. Analistul senior la BCS World of Investments, Ronald Smith, a considerat că până la sfârșitul anului 2024, Arctic LNG 2 ar putea să nu primească niciun tanc pentru exportul de gaze.

Proiectul a redus drastic producția în primele luni ale acestui an, deoarece nu mai avea aproape nicio capacitate liberă de stocare a gazelor. Din cauza lipsei de cisterne și a nevoii de a găsi noi cumpărători, Novatek a fost nevoită să amâne începerea transporturilor de LNG pe termen nelimitat.

Uniunea Europeană a introdus săptămâna aceasta o interdicție privind transbordarea GNL în porturile sale (aceasta va intra însă în vigoare în martie 2025). Porturile europene sunt folosite de tancurile rusești pentru a reîncărca LNG și a-l trimite în țări îndepărtate, deoarece este mult mai dificil de mutare pe o alată navă. Tancurile care exportă petrol rusesc se angajează activ în transbordarea acestuia către alte nave în marea liberă pentru a ascunde originea și a eluda restricțiile asociate cu plafonul de preț.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală