Prăbușirea rublei a dus la ieșirea Rusiei din topul celor mai mari zece economii din lume – dacă este calculat în dolari absoluți, și nu conform parității puterii de cumpărare, cum preferă Vladimir Putin.
În 2023, economia Rusiei a crescut cu 3,6% – mai mult decât media globală, dar din cauza slăbirii rublei, mărimea ei în dolari a scăzut cu 10,8% – de la 2,27 trilioane USD la 2,02 trilioane USD, potrivit estimărilor Băncii Mondiale (BM). Drept urmare, în clasamentul BM privind mărimea economiilor, Rusia a coborât de pe locul opt pe locul 11, fiind depășită de Italia, Brazilia și Canada, deși acestea au avut o creștere mai lentă anul trecut: 0,9%, 2,9% și 1,1% respectiv.
O situație similară a avut loc și cu Japonia: din cauza căderii yenului, aceasta a coborât pe locul patru, cedând locul trei Germaniei. Pe primul loc, cu un avans uriaș, sunt Statele Unite: în dolari absoluți, economia americană este cu o treime mai mare decât cea chineză – 27,4 trilioane USD față de 17,8 trilioane USD.
La calculul pe cap de locuitor, Rusia arată mult mai slab: PIB-ul pe 2023 a fost de 13.817 USD comparativ cu 15.445 USD anul anterior – după acest indicator, Rusia a coborât pe locul 86 (între Mexic și Argentina).
Rusia se află de aproape 20 de ani în jurul locului 10 în lista celor mai mari economii conform BM. Ea intră și iese din topul zece în perioadele de criză sau devalorizare. A intrat în top la mijlocul anilor 2000, când economia creștea rapid, dar a ieșit în 2009, revenind după ce s-a redresat de la criză, iar în 2015 a ieșit din nou. În 2021, Rusia era din nou pe locul zece, iar în 2022, datorită întăririi anormale a rublei, a urcat pe locul opt.
Anul acesta, Rusia are șanse să revină în topul zece. Economia crește aproape la fel de rapid ca anul trecut (FMI prevede 3,2%, iar analiștii chestionați de Banca Centrală – 2,9%), iar rubla s-a întărit puțin față de dolar de la începutul anului. Majoritatea analiștilor se așteaptă ca rubla să scadă până la sfârșitul anului, dar dolarul se întărește față de majoritatea monedelor (indicele DXY a crescut cu aproape 3% de la începutul anului).
Oficialii ruși, urmând exemplul lui Vladimir Putin, preferă un alt clasament – nu după mărimea absolută a PIB-ului, care depinde mult de fluctuațiile valutare, ci după paritatea puterii de cumpărare (PPC). În acest clasament, Rusia ocupă locuri mult mai înalte și se află constant în top zece.
Acest clasament are propriile sale dezavantaje: PPC este o estimare. Metoda parității puterii de cumpărare permite ajustarea diferențelor de prețuri, dar nu într-un mod ideal, a explicat profesoara Natalia Volchkova de la Școala Superioară de Economie din Rusia: structura consumului este diferită în fiecare țară, iar coșul de bunuri și servicii pentru care se calculează paritatea puterii de cumpărare este relevant în diferite grade. În plus, PPC se calculează pe baza rezultatelor unor sondaje de prețuri efectuate la câțiva ani și extrapolării rezultatelor – deci depinde și de calitatea prognozei (de exemplu, acestea diferă între BM și FMI).
Uneori, acest lucru duce la schimbări în clasamentul economiilor după PPC. Anul trecut, Rusia a depășit Germania și a urcat pe locul cinci (și primul în Europa). În februarie, Putin, în mesajul său către Adunarea Federală, a cerut ca Rusia să ajungă pe locul patru până în 2030 și a dat această sarcină guvernului, dar BM a ajustat calculele și în aprilie Rusia a coborât pe locul șase. Apoi au fost primite datele unui nou sondaj de prețuri și acum Rusia este pe locul patru – sarcina lui Putin a fost îndeplinită.
Locul în clasamentul economiilor după PPC este doar „un pariu important pe faptul că băieții dintr-o clădire (BM) calculează puțin mai bine decât băieții dintr-o altă clădire (FMI)”, a remarcat economistul Alexander Isakov de la Bloomberg Economics pentru Rusia și CSI.