Visul electric moare rapid: Unul dintre cei mai mari producători de baterii pentru maşini electrice a intrat în criză

Un important producător sud-coreean de baterii pentru vehicule electrice s-a declarat în criză, în timp ce clienţii săi se luptă cu vânzările dezamăgitoare de vehicule electrice în Europa şi SUA.

SK On, al patrulea mare producător mondial de baterii pentru vehicule electrice, după giganţii chinezi CATL şi BYD şi rivalul sud-coreean LG Energy Solution, a înregistrat pierderi timp de 10 trimestre consecutive de când a fost desprins de societatea-mamă în 2021. Datoria sa netă a crescut de peste cinci ori, de la 2,9 miliarde de woni (2,1 miliarde de dolari) la 15,6 miliarde de woni în aceeaşi perioadă, deoarece vânzările de vehicule electrice occidentale au fost mult sub aşteptările sale.

Având în vedere că pierderile se acumulează, directorul executiv Lee Seok-hee a anunţat lunea trecută o serie de măsuri de reducere a costurilor şi de practici de lucru, descriindu-le ca fiind o stare de „gestionare de urgenţă”.

„Suntem cu spatele la zid”, a scris Lee într-o scrisoare către angajaţi. „Ar trebui să fim cu toţii uniţi”.

Soluţii mai radicale sunt discutate şi în cadrul conglomeratului sud-coreean SK Group. O opţiune luată în considerare, potrivit unei persoane familiarizate cu gândirea conglomeratului, este ca societatea mamă a SK On, SK Innovation, să fuzioneze cu SK E&S, filiala energetică foarte profitabilă a grupului, specializată în producţia de gaze naturale lichide. Potenţiala fuziune urmează să fie discutată la nivelul consiliului de administraţie în această lună.

În ultimii ani, SK On a făcut o serie de investiţii agresive în SUA şi Europa, mizând pe o creştere prognozată a cererii de vehicule electrice. Cu toate acestea, a anunţat de atunci concedieri prelungite pentru lucrătorii de la fabrica sa din statul american Georgia şi a amânat lansarea unei a doua fabrici în Kentucky, o întreprindere comună cu principalul său client american Ford.

Producătorii chinezi CATL şi BYD domină industria mondială a bateriilor, cu o cotă de piaţă combinată de 53,2 %, potrivit companiei de consultanţă SNE Research, cu sediul în Coreea de Sud. Producţia şi vânzările lor sunt încă concentrate pe piaţa internă, unde adoptarea vehiculelor electrice a fost mult mai mare decât în ţările occidentale.

Având în vedere că Washingtonul şi Bruxellesul încearcă să prevină o avalanşă de baterii importate din China, producătorii sud-coreeni LG, SK şi Samsung SDI – împreună cu producătorul japonez Panasonic – au primit oportunitatea de a profita de creşterea viitoare pe pieţele occidentale.

În SUA, producătorii de baterii din afara Chinei, inclusiv SK On, au beneficiat de subvenţii de miliarde de dolari în cadrul Legii privind reducerea inflaţiei a preşedintelui Joe Biden.

Cu toate acestea, Tim Bush, analist de baterii la UBS, cu sediul la Seul, a declarat că producătorii sud-coreeni de baterii au fost „dezamăgiţi” de producătorii auto americani, care, în opinia sa, nu au reuşit să producă vehicule electrice suficient de atractive pentru consumatorii de pe piaţa de masă pentru a-şi îndeplini propriile previziuni de vânzări optimiste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baterii #productie #mașini

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.