Războiul îi face pe oligarhii lui Putin și mai bogați. Suma impresionantă pe care au incasat-o din dividende

Magnaţii ruşi au făcut avere pe fondul afacerilor aduse de război, după ce companiile la care sunt acţionari au reluat sau chiar au majorat plăţile către investitori, pe fondul reducerii incertitudinii economice legate de războiul pornit de Rusia, scrie Bloomberg.

Oamenii de afaceri ruşi au încasat în total 11 miliarde de dolari, pe 2023 şi pe primul trimestru din 2024. Mulţi dintre aceştia sunt apropiaţi de ai lui Vladimir Putin, iar o parte sunt ţinta directă a sancţiunilor occidentale pentru al treilea an la rând.

Printre cei ce au făcut bani în urma războiului se numără Vagit Alekperov, acţionar-cheie şi fost preşedinte al gigantului petrolier Lukoil. Alekperov conduce lista magnaţilor ruşi care au încasat dividende generoase, acesta fiind recompensat de companie cu 2,1 miliarde de dolari.

El este sancţionat de Marea Britanie şi Australia, dar a evitat până acum sancţiunile din partea SUA şi a Uniunii Europene.

Miliardarii Alexey Mordashov, cu acţiuni la Severstal PJSC, şi Vladimir Lisin, investitor la Novolipetsk Steel PJSC, îi urmează lui Alekperov cu 1,67 de mld. dolari şi 1,37 mld. dolari. Mordashov este vizat de sancţiuni din partea SUA, UE şi a Regatului Unit, în timp ce Lisin nu este supus niciunei sancţiuni majore.

Pe lista celor care şi-au îngroşat conturile pe fondul războiului se numără şi Gennady Timchenko, unul dintre aliaţii super-bogaţi ai preşedintelui Putin, dar şi Tatyana Litvinenko, care a primit o participaţie în PhosAgro PJSC înainte ca soţul ei, Vladimir, să fie sancţionat de SUA în 2023.

Vladimir Litvinenko este rectorul Universităţii Miniere din Sankt Petersburg, unde Putin a obţinut o diplomă de doctorat în 1997, şi a fost directorul de campanie al preşedintelui în oraş în timpul alegerilor.

SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni drastice Rusiei ca răspuns la invazia din februarie 2022, determinând multe companii să întrerupă plata dividendelor din cauza incertitudinii legate de un potenţial colaps economic. Aceste temeri nu s-au adeverit, deoarece economia Rusiei s-a adaptat treptat la noile condiţii, iar exportatorii au găsit pieţe alternative.

În ciuda stabilizării situaţiei economice, analiştii sunt de părere că Rusia încă se confruntă cu dificultăţi pe plan economic, ce vor bloca oligarhii din a face investitii însemnate. Deficitul bugetar, sancţiunile şi inflaţia galopantă sunt doar câteva din problemele citate de economişti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.