Războiul îi face pe oligarhii lui Putin și mai bogați. Suma impresionantă pe care au incasat-o din dividende

10 Iul. 2024, 07:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
10 Iul. 2024, 07:09 // Bani și Afaceri //  bani.md

Magnaţii ruşi au făcut avere pe fondul afacerilor aduse de război, după ce companiile la care sunt acţionari au reluat sau chiar au majorat plăţile către investitori, pe fondul reducerii incertitudinii economice legate de războiul pornit de Rusia, scrie Bloomberg.

Oamenii de afaceri ruşi au încasat în total 11 miliarde de dolari, pe 2023 şi pe primul trimestru din 2024. Mulţi dintre aceştia sunt apropiaţi de ai lui Vladimir Putin, iar o parte sunt ţinta directă a sancţiunilor occidentale pentru al treilea an la rând.

Printre cei ce au făcut bani în urma războiului se numără Vagit Alekperov, acţionar-cheie şi fost preşedinte al gigantului petrolier Lukoil. Alekperov conduce lista magnaţilor ruşi care au încasat dividende generoase, acesta fiind recompensat de companie cu 2,1 miliarde de dolari.

El este sancţionat de Marea Britanie şi Australia, dar a evitat până acum sancţiunile din partea SUA şi a Uniunii Europene.

Miliardarii Alexey Mordashov, cu acţiuni la Severstal PJSC, şi Vladimir Lisin, investitor la Novolipetsk Steel PJSC, îi urmează lui Alekperov cu 1,67 de mld. dolari şi 1,37 mld. dolari. Mordashov este vizat de sancţiuni din partea SUA, UE şi a Regatului Unit, în timp ce Lisin nu este supus niciunei sancţiuni majore.

Pe lista celor care şi-au îngroşat conturile pe fondul războiului se numără şi Gennady Timchenko, unul dintre aliaţii super-bogaţi ai preşedintelui Putin, dar şi Tatyana Litvinenko, care a primit o participaţie în PhosAgro PJSC înainte ca soţul ei, Vladimir, să fie sancţionat de SUA în 2023.

Vladimir Litvinenko este rectorul Universităţii Miniere din Sankt Petersburg, unde Putin a obţinut o diplomă de doctorat în 1997, şi a fost directorul de campanie al preşedintelui în oraş în timpul alegerilor.

SUA şi aliaţii săi au impus sancţiuni drastice Rusiei ca răspuns la invazia din februarie 2022, determinând multe companii să întrerupă plata dividendelor din cauza incertitudinii legate de un potenţial colaps economic. Aceste temeri nu s-au adeverit, deoarece economia Rusiei s-a adaptat treptat la noile condiţii, iar exportatorii au găsit pieţe alternative.

În ciuda stabilizării situaţiei economice, analiştii sunt de părere că Rusia încă se confruntă cu dificultăţi pe plan economic, ce vor bloca oligarhii din a face investitii însemnate. Deficitul bugetar, sancţiunile şi inflaţia galopantă sunt doar câteva din problemele citate de economişti.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.