VIDEO Calea Sloveniei spre Uniunea Europeană: Date istorice şi cifre

10 Iul. 2024, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Iul. 2024, 09:47 // Actual //  bani.md

Supranumită „poarta de Vest a Balcanilor”, Slovenia este o țară atât de mică, încât localnicii și turiștii pot privi două state în același timp: în dreapta poate fi zărită Italia, iar în stânga – Croația. Slovenia se întinde pe o suprafață de doar 20.273 km2, între Marea Adriatică și Alpii Iulieni. Este de aproape 12 ori mai mică decât România și aproximativ jumătate din Elveția sau Olanda.

În mai 2004, țara a intrat în NATO și în Uniunea Europeană. Slovenia a devenit membră a spațiului Schengen la 21 decembrie 2007 și, începând cu acea zi, a abolit controlul la frontierele sale interne terestre și maritime cu statele membre ale UE. Controalele la frontierele aeriene au fost ridicate la 30 martie 2008.

Apartenența la UE a oferit numeroase avantaje economice și perspective de dezvoltare. Un exemplu în acest sens, PIB-ul țării. Acesta constituia 27 de miliarde de euro în 2004, anul aderării, dar care a crescut până la 60 de miliarde până în 2022.

Au crescut nemijlocit și salariile cetățenilor, de la 900 de euro pe lună până în 2004, la 2.000 de euro către sfârșitul anului 2022. Totodată, și investițiile străine directe (ISD) au intrat într-o nouă fază. De la aproximativ 5 miliarde în 2004, la aproximativ 16 miliarde în 2022. La fel și speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 74 de ani, în anul aderării, la 78 de ani către anul 2022. În cazul femeilor, de la 81 la 84 de ani, în 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.