VIDEO Calea Sloveniei spre Uniunea Europeană: Date istorice şi cifre

Supranumită „poarta de Vest a Balcanilor”, Slovenia este o țară atât de mică, încât localnicii și turiștii pot privi două state în același timp: în dreapta poate fi zărită Italia, iar în stânga – Croația. Slovenia se întinde pe o suprafață de doar 20.273 km2, între Marea Adriatică și Alpii Iulieni. Este de aproape 12 ori mai mică decât România și aproximativ jumătate din Elveția sau Olanda.

În mai 2004, țara a intrat în NATO și în Uniunea Europeană. Slovenia a devenit membră a spațiului Schengen la 21 decembrie 2007 și, începând cu acea zi, a abolit controlul la frontierele sale interne terestre și maritime cu statele membre ale UE. Controalele la frontierele aeriene au fost ridicate la 30 martie 2008.

Apartenența la UE a oferit numeroase avantaje economice și perspective de dezvoltare. Un exemplu în acest sens, PIB-ul țării. Acesta constituia 27 de miliarde de euro în 2004, anul aderării, dar care a crescut până la 60 de miliarde până în 2022.

Au crescut nemijlocit și salariile cetățenilor, de la 900 de euro pe lună până în 2004, la 2.000 de euro către sfârșitul anului 2022. Totodată, și investițiile străine directe (ISD) au intrat într-o nouă fază. De la aproximativ 5 miliarde în 2004, la aproximativ 16 miliarde în 2022. La fel și speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 74 de ani, în anul aderării, la 78 de ani către anul 2022. În cazul femeilor, de la 81 la 84 de ani, în 2022.

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

#integrare europeana #slovenia #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a explicat într-o postare pe Facebook ce presupune moratoriul asupra angajărilor în sectorul bugetar, instituit recent de Guvern, subliniind că această măsură nu este una nouă și nu interzice angajările, ci impune reguli suplimentare de justificare și coordonare.

Potrivit ministrului, primul moratoriu privind angajările în sectorul bugetar a fost introdus în decembrie 2018, imediat după aprobarea legii salarizării, de către ministrul finanțelor de atunci, Ion Chicu. Ulterior, această practică a fost menținută și extinsă, inclusiv în perioada în care Chicu a deținut funcția de prim-ministru, devenind o măsură aplicată anual și cunoscută de conducătorii instituțiilor publice.

Andrian Gavriliță a precizat că moratoriul nu blochează angajările peste nivelul lunii noiembrie a anului precedent, ci obligă instituțiile să prezinte o argumentare solidă a necesității și să obțină o coordonare suplimentară a deciziilor. „În marea majoritate a cazurilor, instituțiile publice nu reușesc să suplinească nici măcar funcțiile vacante existente”, a menționat ministrul.

Referindu-se la îngrijorările exprimate de autoritățile locale, Gavriliță a clarificat că pentru primării și alte instituții publice autonome, moratoriul are caracter de recomandare, fără a împiedica activitatea administrațiilor locale. „Această normă nu încurcă niciun primar să-și facă lucrul cu toată dăruirea”, a subliniat ministrul Finanțelor.

Potrivit oficialului, scopul măsurii este menținerea disciplinei bugetare și o gestionare mai eficientă a resurselor umane în sectorul public.