Marele proiect al UE și Americii de a oferi o alternativă la gazul rusesc se frânge rapid sub presiunea Gazprom

Eforturile UE și ale Americii de a crea o alternativă la gazele rusești în estul, sud-estul și sudul Europei prin promovarea importurilor de GNL și de gaze din Caucaz pare să se frângă rapid sub presiunea Gazprom și a Turciei, se arată într-o analiză a publicației bulgare de specialitate Altanalyses.

„Coridorul Vertical”, care reprezintă un proiect regional în care România are un rol central, sprijinit de Bruxelles și SUA, în loc să creeze alternativa la gazul rusesc, ar putea tocmai să creeze noua poartă de intrare a Gazprom în Europa, ocoling Ucraina.

Oricine a urmărit istoria și progresul ideii Turkish Gas Hub (TGH) a observat planul președintelui rus Vladimir Putin de a utiliza fluxurile de gaze din conductele rusești în Turcia pentru a-și crea propriul indice de referință pe piața gazelor, în opoziție cu bursele vest-europene și în special cu indicele de referință olandez TTF, de la Rotterdam. La celălat hub, cel de la Viena, oricum indicele de referință este dat tot de ruși.

Dinamica prețurilor de pe bursele de gaze din Turcia, Bulgaria și Țările de Jos arată că, în ultimele luni, a existat un decalaj constant între prețurile de pe bursele regionale din Turcia și Bulgaria, pe de o parte, și cele de pe bursele vest-europene, pe de altă parte. Gazul spot de pe bursa turcă este de obicei cu aproximativ 4-5 EUR/MWh mai ieftin decât cel vândut pe TTF, dar diferența dintre prețurile de pe bursele olandeză și bulgară este mai mare (la momentul redactării acestui raport, de exemplu, este puțin peste 6-7 EUR/MWh).

Este adevărat că volumele de gaze rusești tranzacționate în prezent nu sunt impresionante, dar acestea sunt în creștere. Și aceasta este o tendință care ar putea avea un efect distructiv atât asupra piețelor de gaze regionale, cât și asupra celor din UE, în cazul în care Vladimir Putin va reuși să facă ce vrea și va reuși să preia controlul asupra piețelor din sud-estul Europei prin intermediul Turciei.

„Asta este clar. Dar trebuie să ne întrebăm și de ce gazele naturale sunt mai ieftine pe bursa bulgară decât în Turcia. Întrebarea nu este atât de dificilă, dar răspunsul este cu siguranță interesant. Aș sugera că asistăm la o operațiune de probă a Kremlinului, menită să testeze cât de departe este posibil să meargă fără a provoca un răspuns din partea UE. Iar bursa Balkan Gas Hub (BGH) din Bulgaria este locul logic pentru efectuarea acestui test. Aceasta oferă acces la o piață integrată a UE fără restricții de export și tranzit. Ceea ce, desigur, nu este cazul bursei de gaze din Turcia, unde autoritățile de la Ankara controlează strict tot accesul la capacitatea de export, limitând astfel concurența”, se arată în raportul citat.

Factorii sezonieri pot avea, de asemenea, un rol în explicarea faptului că prețurile sunt mai scăzute pe bursa bulgară decât pe cea turcă. În prezent, cererea în Bulgaria este destul de limitată, deoarece consumul local de gaze tinde să fie relativ scăzut în timpul verii, în timp ce depozitul subteran de gaze al Bulgariei de la Chiren este deja destul de bine aprovizionat (ca și alte depozite regionale de gaze – inclusiv România, cu 74% grad de umplere – n.r.).

#gaz #UE #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.