Ceva în neregulă se întâmplă cu Samsung

12 Iul. 2024, 08:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
12 Iul. 2024, 08:13 // Bani și Afaceri //  bani.md

Samsung a introdus săptămâna de lucru de şase zile înaintea grecilor, dar doar pentru directori, pentru a „injecta un sentiment de criză“ şi a stimula lupta faţă de competiţia în creştere şi nesiguranţa economică sporită. Se pare că strategia a mers. Re­zultatele financiare anunţate re­cent au fost cu multe peste aşteptări, mulţumită pariurilor pe inteligenţa artificială, care au făcut să explodeze cererea pentru cipuri. Profitul opera­ţionat a crescut de 15 ori. Compania o duce bine şi pe bursă şi a prezentat recent noi produse inovatoare, prin­tre care un inel „digital“ smart, de fapt un dispozitiv miniatural de mo­ni­torizare a sănătăţii de 450 de euro.

Însă ceva umbreşte aceste reali­zări. Dacă executivii au fost puşi să lucreze cât le este viaţa de lungă, an­gajaţii din Coreea de Sud au trans­for­mat prima lor grevă din istorie dintr-una de trei zile într-una pe peri­oadă indefinită. Nu mai vor să mun­ceas­că, acuzând condiţiile grele de lu­cru. Iar preşedintele său Lee Jae-yong a petrecut 18 luni în închi­soare în peri­oada 2017-2021, fiind im­plicat într-un scandal major de co­rupţie care a zgu­duit Coreea de Sud. Sindicatul Samsung Electronics şi-a prelungit greva generală de trei zile anunţată la începutul săptămânii pe termen ne­de­finit în legătură cu sa­lariile şi be­neficiile după ce executivii gigantului tech sud-coreean nu au manifestat nicio intenţie de a purta noi discuţii, relatează Reuters.

Sindicatul NSEU, cu aproxi­ma­tiv 30.000 de membri, a început greva luni încercând să obţină opţiuni sala­riale mai bune şi bonusuri bazate pe câştigurile companiei după ce nu a re­u­şit să ajungă la un acord cu com­pa­nia nici după multe runde de discuţii.

Sindicatul solicită o creştere cu 3,5% a salariului de bază al membri­lor săi, o transparenţă sporită a plă­ţilor şi compensaţii legate de pierde­rile economice ale membrilor săi care au participat la grevă.

Anterior, pe 7 iunie, angajaţii sin­di­calizaţi intraseră într-o grevă de o zi ca protest iniţial, prima grevă din isto­ria de 55 de ani a companiei. Sam­sung se aşteaptă ca businessul său pe T2 să în­registreze o creştere de peste 1.450% anual graţie boomu­lui AI şi a raportat o creştere de 10 ori a profitu­ri­lor pe primele trei luni ale acestui an.

Însă angajaţii săi spun că nu văd succesul respectiv traducându-se în salarii.

„Compania nu tratează angajaţii cum trebuie“, a declarat Soon Woomok, lider sindical, pentru CNN. „Deşi profitul operaţional este ridicat, compania spune că este într-o situaţie de criză de peste 10 ani, iar angajaţii săi sunt din ce în cem ai nemulţumiţi de lipsa majorării bonusurilor de performanţă“.

Toate acestea se întâmplă în toiul eforturilor gigantului sud-coreean de a-şi întări divizia de semiconductori şi competitivitatea în pofida mediului de business global nesigur, notează Reuters.

Samsunt a prezentat de asemenea recent la Paris noua sa gamă de telefoane pliabile Fold şi Flip, alături de noi modele de ceasuri inteligente şi un nou tip de produs, un inel smart, toate gadgeturile prezentate încorporând şi mai puternic funcţii bazate pe AI.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.