Microsoft bagă mâna adânc în buzunar ca să evite o investigaţie a UE asupra practicilor sale comerciale

Gigantul software Microsoft a apelat la o metodă veche şi verificată de a evita o potenţială investigaţie a Uniuni Europene privind modul în care îşi vinde serviciile sale de cloud: va plăti câteva zeci de milioane de dolari grupului de furnizori de cloud care formulase reclamaţia la Burxelles şi va face şi unele schimbări privind modul în care vinde platforma sa de cloud, scrie Politico. Conform Reuters suma se ridică la 20 mil. euro (22 mil. dolari).

Microsoft a închis astfel o dispută care durează de doi ani şi care ameninţa să se transforme într-o investigaţie antitrust.

Preşedintele Microsoft, Brad Smith, a afirmat că este „bucuros că nu doar am rezolvat preocupări din trecut, dar am lucrat şi împreună pentru a defini o cale de urmat care aduce şi mai multă concurenţă pe piaţa de cloud computing din Europa şi nu numai.”

Armistiţiul semnat cu furnizorii de cloud prevede că aceştia vor fi plătiţi pentru a renunţa la plângerea adresată autorităţilor de reglementare antitrust ale Uniunii Europene.

Asociaţia cloud CISPE, susţinută de rivalul Microsoft în domeniul cloud, Amazon, a confirmat că a fost de acord cu acordul de soluţionare. „CISPE crede că acest acord va oferi condiţii echitabile pentru furnizorii europeni de servicii de infrastructură cloud şi clienţii lor”, a declarat Francisco Mingorance, reprezentant al CISPE.

Microsoft va face şi modificări la unele dintre practicile sale de licenţiere software în termen de nouă luni. De asemenea, va plăti o sumă forfetară către CISPE şi va rambursa costurile de litigiu şi de campanie ale acestuia.

Un purtător de cuvânt al Amazon Web Services a declarat că acordul prevede doar concesii limitate din partea Microsoft.

„Din păcate, această înţelegere nu ajută cu nimic marea majoritate a clienţilor Microsoft care nu sunt lăsaţi să utilizeze platfoma lor de cloud preferată nici în Europa şi nici în restul lumii”, a declarat reprezentantul Amazon. Compania continuă să fie alături de alte entităţi „care cer Microsoft să pună capăt practicilor sale discriminatorii pentru toţi clienţii.”

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.