VIDEO Parcursul Lituaniei spre Uniunea Europeană şi beneficiile aderării la UE

24 Iul. 2024, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2024, 10:46 // Actual //  bani.md

Cu o populaţie de aproape 3 milioane, Lituania este o țară situată pe malul sud-estic al Mării Baltice, având frontieră maritimă cu Suedia și Danemarca. Pe uscat, se învecinează cu Letonia la nord, cu Belarus la est și sud, și cu Polonia la sud. Țara, care a aderat la Uniunea Europenă în 2004, s-a numărat printre economiile UE cu cea mai rapidă creștere.

Primul pas făcut de Lituania pe calea aderării la UE a fost făcut la 14 decembrie 1990, când împreună cu Letonia şi Estonia, a apelat la Comunitatea Economică Europeană (CEE) pentru a cere ajutor politic și economic în mod direct, şi nu prin intermediul Moscovei. La 11 mai 1992, Lituania a semnat Acordul de Comerţ şi Cooperare Economică, care a intrat în vigoare din 1 februarie 1993.

PIB-ul țării, de la 16,5 miliarde de euro în 2004, a explodat la 66,8 miliarde de euro în 2022. În 2004, cetățenii ridicau un salariu lunar de aprozimativ 400 de euro pe lună. 18 ani mai târziu, salariul mediu brut constituia 1.700 de euro pe lună.

La capitolul investiții străine directe (ISD), Lituania a demonstrat că poate deveni un bun exemplu pentru alte țării. A început cu 3 miliarde de euro în 2004, iar până în 2022, indicele a crescut la 25 de miliarde de euro. Toate aceste avantaje economice au sporit speranța de viață a oamenilor. În cazul bărbaților, de la 66 de ani în 2004, la 70 de ani în 2022. În cazul femeilor, de la 77 de ani în 2004, la 81 de ani în 2022.

Calitatea de membru al Uniunii Europene a întărit securitatea internă, a stimulat creşterea economică, care a redus riscurile de contradicţii sociale în societate, a sporit stabilitatea socială, ceea ce a întărit democraţia şi coeziunea internă a ţării. Dar dincolo de asta, intrarea în UE a însemnat un gest de justiţie istorică, de revenire în familia europeană şi occidentală, de la care Lituania a fost ruptă abuziv în anul 1940.

 

Acest articol face parte din campania lansată de Grupul de presă REALITATEA: „Moldova Alege Europa”, în care povestim despre calea parcursă de statele membre UE în procesul de integrare europeană şi creşterea economică întregistrată ca urmare a aderării.

16 Oct. 2026, 14:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
16 Oct. 2026, 14:04 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Atacurile cibernetice cu ajutorul inteligenței artificiale vor fi simulate în cadrul unor exerciții ale statelor G7, pentru a verifica cât de pregătite sunt autoritățile să protejeze sistemul financiar. Decizia a fost anunțată de ministrul japonez al Finanțelor, Satsuki Katayama, după reuniunea miniștrilor de Finanțe și a guvernatorilor băncilor centrale, desfășurată la Bangkok, în marja reuniunilor anuale ale FMI, transmite Reuters. 

Exercițiile vor pune autoritățile în fața unor scenarii de criză, pentru a testa procedurile de reacție. În funcție de situațiile alese, ar putea participa și instituții financiare private. Rezultatele vor fi folosite pentru identificarea punctelor slabe și actualizarea planurilor de intervenție.

Propunerea fusese discutată de adjuncții miniștrilor de Finanțe și a primit aprobarea la nivel ministerial, a precizat Katayama. Inițiativa vine după avertismentul FMI că un atac asistat de AI asupra unui serviciu financiar esențial ar putea afecta încrederea în sistem.

Riscurile depășesc pierderile unei singure bănci. Într-o analiză publicată săptămâna aceasta, FMI arată că incidentele cibernetice pot perturba plățile, tranzacțiile și accesul la depozite. O problemă gravă la o instituție financiară, la un sistem de plăți sau la un furnizor de servicii cloud se poate răspândi către alte componente ale sistemului, din cauza conexiunilor dintre acestea.

Totodată, timpul disponibil pentru remedierea vulnerabilităților se reduce. Potrivit FMI, în peste 70% dintre cazurile raportate în acest an, furnizorii de software nu au avut practic timp să corecteze problemele înainte ca acestea să fie exploatate de atacatori. Ponderea este de peste două ori mai mare decât în 2021.

Fondul subliniază că modelele avansate de inteligență artificială pot accelera atât atacurile, cât și apărarea, motiv pentru care recomandă testarea capacității de răspuns și îmbunătățirea raportării incidentelor.