Apple vrea să lanseze un iPhone pliabil în 2026. Cererea pentru astfel de telefoane a crescut

Planul companiei din Cupertino, California, de a lansa un iPhone pliabil ar putea imita o mişcare similară a Samsung care a pionierat segmentul pliabil în 2019, în încercarea de a atrage noi clienţi cu o actualizare majoră a designului, transmite Reuters.

iPhone-ul pliabil al Apple a progresat din stadiul de idee, potrivit raportului The Information, citând două persoane care cunosc subiectul.

Compania a contactat furnizori din Asia pentru a realiza componente pentru dispozitiv, se arată în articol, adăugând că producătorul de iPhone a creat un nume de cod intern V68 pentru produs.

Smartphone-urile pliabile, dotate cu funcţii de inteligenţă artificială, ar putea relansa cererea pentru produsele Apple, care se confruntă cu o concurenţă acerbă din partea Honor şi Huawei în China şi Samsung la nivel global.

Samsung şi-a prezentat cele mai recente smartphone-uri pliabile la începutul lunii iulie, făcând cel mai scump model mai uşor şi mai subţire cu noi funcţii AI.

Piaţa globală a smartphone-urilor pliabile a crescut cu 49% în primul trimestru faţă de anul precedent, Huawei ocupând pentru prima dată primul loc, devansând Samsung.

Apple intenţionează, de asemenea, să aducă un upgrade la o cameră pentru cel puţin un model de iPhone, care le-ar permite utilizatorilor săi să controleze dimensiunea diafragmei cu un sistem mecanic, permiţând utilizatorilor să creeze efectul de adâncime a câmpului, a adăugat The Information.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#iphine #telefon #lansare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom