Numărul vehiculelor electrice la nivel mondial continuă să crească rapid. A ajuns la 42 de milioane

Conform celor mai recente date ale Centrului de Cercetări în Domeniul Energiei Solare și a Hidrogenului (ZSW) din Germania, numărul vehiculelor electrice (EV) pe plan mondial a crescut semnificativ. La finalul anului trecut, în circulație erau aproximativ 42 milioane de mașini cu motoare electrice, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 50% față de 2022. Această cifră include vehicule complet electrice, hibride plug-in și mașini electrice cu prelungitor de autonomie (Range Extender).

China continuă să domine piața globală de vehicule electrice, având 23,4 milioane de mașini electrice, reprezentând mai mult de jumătate din stocul mondial. Statele Unite urmează cu 4,8 milioane, Germania cu 2,3 milioane, Franța cu 1,6 milioane și Marea Britanie cu 1,5 milioane.

Creșterea în China este deosebit de robustă, atingând 60% în acest an, ceea ce sugerează o consolidare a poziției sale de lider în domeniu. În contrast, alte țări au avut creșteri mai modeste.

Pentru ca Germania să-și atingă obiectivele de electromobilitate, este necesar un impuls suplimentar al pieței, a declarat Andreas Püttner de la ZSW. El a subliniat că inițiativa Guvernului german de a promova vehiculele electrice reprezintă doar un prim pas și a sugerat renunțarea la subvențiile pentru vehiculele pe benzină și motorină.

Anul trecut, cei mai mari producători de vehicule complet electrice și hibride plug-in au fost firma chineză BYD, cu peste trei milioane de unități, compania americană Tesla, cu 1,8 milioane, și grupul german VW, cu un milion. Pe locul șase s-a situat BMW, cu aproximativ 570.000 unități, iar pe locul zece Mercedes, cu aproximativ 400.000 EV.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #masini electrice

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.