Autor al Constituției: Neutralitatea a fost introdusă în lege pentru a nu face parte din securitatea colectivă a CSI

Neutralitatea a fost inclusă în Constituție, deoarece Moldova nu voia în 1994 să se alăture acordului de securitate colectivă a Comunității Statelor Independente (CSI), iar autoritățile sperau urmare a deciziei trupele ruse se vor retrage de pe teritoriul țării noastre. Declarația a fost făcută de Nicolae Osmoschescu, unul dintre autorii legii supreme, și analistul Igor Boțan, în cadrul emisiunii „Realitatea te privește” cu Valentina Ursu.

Igor Boțan a relatat că, după discuțiile cu deputații din primul Parlament care s-au ocupat de redactarea textului Constituției, a aflat că au existat două motive pentru includerea în document a articolului privind statutul neutru al țării. Primul s-a referit la prezența armatei a 14-a rusească în Republica Moldova, iar a doua – la acordul din cadrul CSI.

„Neutralitatea s-a referire la circumstanțele legate de separatism și prezența armatei 14 în stânga Nistrului. (…) Un alt factor a fost ca autoritățile din Republica Moldova nu voiau să fie atrase în acordul privind securitatea colectivă în spațiul CSI. În rest, noi ne amintim cu toții, la acel moment a apărut un șir de lucrări importante, editate sub auspiciul Consiliul Europei, care arătau cum trebuie să arate noile Constituții ale fostelor state comuniste”, a explicat Boțan.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Nicolae Osmochescu a precizat în studioul RLIVE TV că, până la ultimul moment, responsabilii de la Chișinău s-au consultat cu mai mulți experți constituționaliști din alte state, inclusiv România, Germania și Franța, care au apreciat calitatea textului Constituției. pe de altă parte, încercând să scape de armata Kremlinului, guvernarea din Moldova a ajuns într-o capcană, deoarece statutul nu a fost recunoscut, iar Rusia a refuzat să își retragă soldații.

„Articolul 11 inițial nu era inclus. Noi am revenit la articolul 11, la neutralitate permanentă, după ce am fost primiți ca membru cu drepturi depline ale Organizației Națiunilor Unite. Am pornit de la ideea că suntem membri ai ONU. Unul dintre principiile fundamentale ale ONU este principiul nerecurgerii la forță și amenințare cu forță în relațiile internaționale. (…) Noi am nimerit în cerc vicios, într-o capcană. Proclamăm neutralitate permanentă și nimeni, nici ONU nu recunoaște această neutralitate, pentru că unul dintre principiile de bază este neadmiterea dislocării trupelor militare pe teritoriul țării”, a precizat Nicolae Osmochescu.

Igor Boțan a punctat că există trei lucruri fundamentale pe care trebuie să le respecte un stat care se declară neutru: să nu se alinieze unei țări beligerante, să nu admită ca teritoriul țării să fi utilizat de una dintre țările beligerante și să nu contribuie material uneia sau altei țări Beligerante. Conform lui, Republica Moldova ține cont de ele, însă includerea în legea supremă a țării a neutralității a fost „o situație care ne depășea”.

#botan #osmochescu #constitutie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament