Flota fantomă a Rusiei din Moldova lucrează din greu! Peste 20 de petroliere transportă milioane de tone de țiței

Peste 20 de petroliere gestionate de companii moldovenești au transportat milioane de tone de țiței rusesc în ultimele 6-7 luni. Aceste companii sunt controlate de persoane interpuse, unele dintre ele au lucrat la compniile lui Dorin Damir, finul oligarhului Vladimir Plahotniuc, potrivit investigației RISE Moldova .

În mod surprinzător, aproximativ 2% din petrolul rusesc exportat în această perioadă a fost transportat de petroliere administrate de firme moldovenești, care, în multe cazuri, nu au angajați în Moldova. Majoritatea acestor nave fac parte din „flota din umbră” a Rusiei, care în primul trimestru al anului 2024 număra peste 400 de tankere. Printre acestea se află și 12 tankere deținute de companii din Insulele Seychelles, dar gestionate de patru companii din Moldova. În total, numărul petrolierelor moldovenești ajunge la 23, reprezentând aproape 6% din flota fantomă a Rusiei. În cazul în care afirmațiile unei companii care susține că operează cu o flotă de 50 de tankere sunt adevărate, numărul ar putea ajunge la 70, constituind o flotă impresionantă.

Companiile moldovenești identificate au multe asemănări și conexiuni între ele: toate au fost înregistrate după 24 februarie 2022, ziua când Rusia a început războiul activ în Ucraina, au în denumire cuvintele „Ship Management”, „Shipping” sau „Shipmanagement”, au aceleași adrese juridice și administratori și fondatori afiliați. Beneficiarul final al acestor companii rămâne însă necunoscut.

Benjamin Hilgenstock, Senior Economist la Kyiv School of Economics Institute, a declarat: „Și pentru noi este o provocare să identificăm cine este proprietarul real al acestor vase, pentru că deseori ele sunt înregistrate în jurisdicții de unde nu este disponibilă informația sau bazele de date nu sunt deschise.”

Conform datelor KSE Institute, în prima jumătate a anului 2024, cantitatea de petrol și produse petroliere rusești transportată de petroliere gestionate de firme moldovenești a fost de aproximativ 27,5 milioane de barili, echivalentul a 3,75 milioane de tone, în valoare de circa 2,2 miliarde de dolari la prețul mediu al pieței pentru marca Brent, sau 1,7 miliarde de dolari la prețul plafon de 60 de dolari pe baril stabilit de statele occidentale pentru petrolul rusesc.

Deși experții de la KSE Institute consideră că aceste volume sunt relativ mici în raport cu exporturile totale de hidrocarburi ale Rusiei, volumele transportate de petrolierele gestionate de companiile din Chișinău sunt de aproximativ patru ori mai mari decât importul anual de produse petroliere al Moldovei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.