Fed păstrează dobânda record, dar septembrie ar putea aduce o relaxare surpriză

01 Aug. 2024, 09:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2024, 09:34 // Actual //  bani.md

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de politică monetară la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani, dar a deschis calea pentru reducerea costurilor de împrumut la reuniunea din 17-18 septembrie, în condiţiile în care inflaţia continuă să se apropie de ţinta Fed de 2%, transmite agenția Reuters.

“Există progrese suplimentare spre obiectivul Fed privind o inflaţie de 2%”, arată în comunicatul de la finalul reuniunii Fed de politică monetară, în care în unanimitate oficialii au fost de acord să menţină rata dobânzii la un interval cuprins între 5,25% şi 5,50%, şi, de asemenea, au pregătit terenul pentru o reducere la reuniunea din 17-18 septembrie, cu doar cinci săptămâni înaintea alegerilor din SUA, din 5 noiembrie.

Inflaţia, se arată în comunicatul Fed, este acum la un nivel “oarecum ridicat”, după ce anterior estimase un nivel al inflaţiei “ridicat”.

Traderii se aşteaptă ca Fed să înceapă în septembrie reducerea dobânzii, cu 0,25%, apoi alte două reduceri la reuniunile din noiembrie şi decembrie.

Până acum, economia “a continuat să se extindă într-un ritm solid”, se arată în comunicatul Fed, în timp ce “creşterea locurilor de muncă s-a moderat, iar rata şomajului rămâne scăzută”.

Fed nu s-a angajat, conform comunicatului, să înceapă în septembrie reducerea dobânzii, şi a repetat că oficialii încă au nevoie “de un grad mai ridicat de încredere că inflaţia se îndreaptă în mod sustenabil spre ţinta de 2%”, înainte de reducerea costurilor de împrumut. Dar modificarea limbajului indică că până în septembrie se va ajunge la un grad ridicat de încredere, în linie cu estimările investitorilor, mai scrie Reuters.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Comerţului, rata anuală a inflaţiei în iunie s-a situat la 2,5%, faţă de 2,6% luna precedentă, în linie cu previziunile analiştilor.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor, care sunt responsabile pentru mai mult de două treimi din activitatea economică a SUA, au crescut cu 0,3% în iunie, după un avans de 0,4% luna precedentă, a anunţat Departamentul american al Comerţului. Temerile privind inflaţia, costurile ridicate de împrumut şi creşterea moderată a salariilor afectează economiile gospodăriilor şi cheltuielile.

Ritmul de creştere a economiei americane a fost mai rapid în trimestrul doi din 2024 decât estimau analiştii, iar inflaţia s-a diminuat, sporind aşteptările privind reducerea dobânzilor.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Comerţului, cea mai mare economie mondială a înregistrat un avans anual de 2,8% în perioada aprilie-iunie 2024, după o expansiune de 1,4% în primul trimestru din 2024. Economiştii se aşteptau la un avans al PIB-ului SUA de 1,9% în trimestrul doi din 2024.

Rezerva Federală a SUA utilizează datele privind şomajul şi cele privind inflaţia pentru a decide dacă economia încetineşte şi este gata pentru o reducere a dobânzii de politică monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.