Fed păstrează dobânda record, dar septembrie ar putea aduce o relaxare surpriză

Rezerva Federală a SUA (Fed) a menţinut dobânda de politică monetară la cel mai ridicat nivel din ultimii 22 de ani, dar a deschis calea pentru reducerea costurilor de împrumut la reuniunea din 17-18 septembrie, în condiţiile în care inflaţia continuă să se apropie de ţinta Fed de 2%, transmite agenția Reuters.

“Există progrese suplimentare spre obiectivul Fed privind o inflaţie de 2%”, arată în comunicatul de la finalul reuniunii Fed de politică monetară, în care în unanimitate oficialii au fost de acord să menţină rata dobânzii la un interval cuprins între 5,25% şi 5,50%, şi, de asemenea, au pregătit terenul pentru o reducere la reuniunea din 17-18 septembrie, cu doar cinci săptămâni înaintea alegerilor din SUA, din 5 noiembrie.

Inflaţia, se arată în comunicatul Fed, este acum la un nivel “oarecum ridicat”, după ce anterior estimase un nivel al inflaţiei “ridicat”.

Traderii se aşteaptă ca Fed să înceapă în septembrie reducerea dobânzii, cu 0,25%, apoi alte două reduceri la reuniunile din noiembrie şi decembrie.

Până acum, economia “a continuat să se extindă într-un ritm solid”, se arată în comunicatul Fed, în timp ce “creşterea locurilor de muncă s-a moderat, iar rata şomajului rămâne scăzută”.

Fed nu s-a angajat, conform comunicatului, să înceapă în septembrie reducerea dobânzii, şi a repetat că oficialii încă au nevoie “de un grad mai ridicat de încredere că inflaţia se îndreaptă în mod sustenabil spre ţinta de 2%”, înainte de reducerea costurilor de împrumut. Dar modificarea limbajului indică că până în septembrie se va ajunge la un grad ridicat de încredere, în linie cu estimările investitorilor, mai scrie Reuters.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Comerţului, rata anuală a inflaţiei în iunie s-a situat la 2,5%, faţă de 2,6% luna precedentă, în linie cu previziunile analiştilor.

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor, care sunt responsabile pentru mai mult de două treimi din activitatea economică a SUA, au crescut cu 0,3% în iunie, după un avans de 0,4% luna precedentă, a anunţat Departamentul american al Comerţului. Temerile privind inflaţia, costurile ridicate de împrumut şi creşterea moderată a salariilor afectează economiile gospodăriilor şi cheltuielile.

Ritmul de creştere a economiei americane a fost mai rapid în trimestrul doi din 2024 decât estimau analiştii, iar inflaţia s-a diminuat, sporind aşteptările privind reducerea dobânzilor.

Conform datelor publicate săptămâna trecută de Departamentul american al Comerţului, cea mai mare economie mondială a înregistrat un avans anual de 2,8% în perioada aprilie-iunie 2024, după o expansiune de 1,4% în primul trimestru din 2024. Economiştii se aşteptau la un avans al PIB-ului SUA de 1,9% în trimestrul doi din 2024.

Rezerva Federală a SUA utilizează datele privind şomajul şi cele privind inflaţia pentru a decide dacă economia încetineşte şi este gata pentru o reducere a dobânzii de politică monetară.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rle #septembrie #dobinda #fed

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, condus de Eugen Osmochescu, a prezentat marți, în cadrul unei conferințe de presă-maraton, „totalurile” activității pentru anul 2025, într-un discurs în care economia a crescut, iar cifrele au dansat.

Într-un cadru solemn, cu „bine sosit” adresat cetățenilor, mediului de afaceri și mass-media, ministrul a mulțumit practic tuturor, de la antreprenori și cetățeni până la „toți care și-au pus umărul”, pentru o creștere economică estimată la circa 2,7%, confirmată, potrivit oficialului, inclusiv de FMI. O creștere modestă, dar descrisă cu entuziasm drept „accelerare”, după pandemie, război și alte „instabilizări pe perioade de studii îndelungate”.

Agricultura a fost vedeta anului, cu +15%, construcțiile au urcat cu 8%, iar industria a contribuit cu 3%, cifră considerată „mică, dar frumoasă”, pentru că ar confirma reorientarea economiei „de la consum la inovații”, chiar dacă inovația încă se caută în slide-uri.

Integrarea europeană a fost declarată „prioritate zero”, cu nouă capitole de negociere, un cluster tematic și exporturi de 68,1% către UE, plus aderarea la SEPA, prezentată ca un succes major. În paralel, 2026 se anunță „foarte și foarte important”, cu 150 de activități de implementat, majoritatea pe umerii ministerului.

La capitolul investiții, ministrul a anunțat 16,7 miliarde (inițial dolari, apoi corectați în lei), intrări nete de capital de 213 milioane de dolari și reinvestiții de 215 milioane de dolari, semn că „Republica Moldova spărește la credibilitate”. Ratingurile B, B+ și B3 au fost prezentate drept dovezi de stabilitate, iar evaluarea realizată de o agenție internațională a fost calificată drept „foarte frumoasă”.

Digitalizarea a ocupat un spațiu generos. Este vorba de 75% din servicii digitalizate, 80% din interacțiuni online, iar Republica Moldova este pregătită să devină „un scut cibernetic al Europei de Iest”, în contextul unor pierderi globale de 10,5 trilioane de dolari din atacuri cibernetice.

Punctul forte al prezentării a fost „legea freelancerelor”, care intră în vigoare din 2026: notificare simplă, impozit unic de 15%, fără contabilitate și fără rapoarte, cu promisiunea protecției sociale și medicale. Totul transparent, digital și „fără biurocrație”.

La finalul conferinței, ministrul a promis că prosperitatea va gravita „ca un satelit” în jurul cetățenilor în 2026, iar economiile mediului de afaceri din debirocratizare se ridică deja la 3 milioane de lei, „sume preventive”, urmând ca adevăratele calcule să vină… în ianuarie.

Conferința s-a încheiat optimist, cu urări de Anul Nou, promisiuni de vești bune și certitudinea că, în 2026, economia va continua să crească corectată la timp, digitalizată complet și, eventual, cu mai puține „părdon”-uri.