Bolea i-a înfuriat pe fermieri cu declarația că vor primi subvenții la hectar dacă vor vota pentru integrarea în UE

01 Aug. 2024, 09:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Aug. 2024, 09:52 // Actual //  bani.md

Fermierii condamnă vehement declarația politică exprimată de ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, cu privire la introducerea sistemului de plată a subvențiilor per hectar și cer demisia acestuia.

„Ministrul Agriculturii, în situația de criză care continuă de 3 ani, ar trebui să fie promotorul măsurilor urgente și cardinale de redresare a sectorului. Însă, din păcate, acesta este preocupat mai mult de PR politic și agitația electorală în timpul serviciului public. Declarația sa despre legătura introducerii plăților directe cu participarea agricultorilor la referendumul din 20 octombrie este una aberantă și falsă, care, dimpotrivă, subminează aspirațiile europene. Este un șantaj cras, care nu are nicio legătură cu realitățile”, se arată în declrația fermierilor.

Accesarea fondurilor europene pentru agricultură, din momentul în care Moldova a primit statut de candidat în UE, depinde nu de rezultatele unui referendum fără mare valoare juridică, ci de prioritizarea agriculturii în cadrul negocierilor de aderare și profesionalismul echipei de negocieri. Totodată, menționăm că Moldova dispune de propriul fond de subvenționare cu valoare de 1,7 miliarde lei în 2024, iar o bună parte din acesta s-ar putea fi repartizată ca plăți directe.

Potrivit fermierilor, este rușinos ca un funcționar de asemenea rang, responsabil pentru una dintre cele mai importante ramuri ale economiei, să se ocupe cu manipulări, care pot provoca efectul invers în rândurile fermierilor în raport cu vectorul european.

În cadrul ședinței cu șefii direcțiilor agricole din raioane, de la începutul acestei săptămâni, ministrul Agriculturii , Vladimir Bolea a declarat: „Vreți subvenții la hectar? Mergeți la referendum pe 20 octombrie și votați integrarea în UE și veți avea subvenții la hectar”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.