Chinurile licitației de la aeroport! Cojuhari anunță când va fi relansată

De șapte luni, autoritățile se chinuie să dea în chirie spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău, însă fără succes. Într-un comentariu pentru BANI.MD, directorul Agenției Proprietății Publice (APP), Roman Cojuhari, a declarat că: „Urmează ca Comisia de licitație să se întrunească. Trebuie să fie toți membrii prezenți să nu fie discuții și interpretări. Când vor fi toți membrii, comisia va decide reluarea licitației. Până la sfârșitul lunii (august n.a), cred că cu siguranță va fi relansată.”

Cojuhari a explicat că, în cazul în care rămâne o singură companie în concurs, Lagardère, procedura legală prevede prelungirea termenului cu încă 15 zile. În prezent, licitația este suspendată, dar va fi reluată. „Există o ofertă. Comisia a fost rugată să anunțe din timp reluarea licitației, pentru a oferi suficient timp pentru informarea tuturor și pentru depunerea actelor în zilele rămase,” a punctat Cojuhari.

Subiectul licitației a fost comentat și de ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, însă nu a oferit un termen când anume va fi relansată.

„A treia licitație nu a fost anulată, dar a fost o problemă cu o lege. Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol pe procedură. Acum acel articol a fost revotat conform deciziei Curții Constituționale și se va relua procedura din licitația numărul 3. Există un regulament de organizare a licitațiilor, dacă participă doar unul se prelungește perioada, dacă iarăși nu aplică mai mulți se purcede la negocieri directe. Dar acesta este procesul organizat de APP”, a declarat în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii.

Licitația pentru spațiile comerciale de la Aeroportul Chișinău a eșuat de două ori. Prima licitație a fost anunțată la data de 18 ianuarie, în condițiile în care în concurs s-au înscris doar două companii: Lagardère și LeBridge. La începutul lunii martie, autoritățile au anunțat o nouă licitație, iar pe 25 martie una dintre cele două companii a anunțat că s-a răzgândit și nu va mai participa la licitația repetată. APP a decis să modifice condițiile de participare, pentru a atrage mai multe companii internaționale de renume.

Pe 29 martie, administrația Aeroportului Chișinău anunța lansarea celei de-a treia licitații, iar pe 21 iunie, Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările legislative care extindeau termenul de arendă a spațiilor comerciale, adoptate la inițiativa deputatului Radu Marian. Legea a fost reexaminată și revotată în Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Aeroport #companii #licitatie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.