Drumul de „aur” al lui Spînu! Iachimovschi: Mai avem o persoană bănuită

Mai avem o persoană recunoscută în calitate de bănuit în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta. Au fost audiați mai mulți specialiști și a fost dispusă o expertiză în acest dosar, a declarat în cadrul emisiunii de la Exclusiv TV, Octavian Iachimovschi procurorului-adjunct al Procuraturii Anticorupție

„Sperăm că o să reușim în termen scurt să venim cu mai multe clarități să vedem dacă versiunile noastre se confirmă sau nu. O să informăm publicul ca să nu apără îndoieli în fața societății și nici la formatorii de opinie. Investigația este legală”, a punctat Iachimovschi.

În privința persoanei bănuite, Iachimovschi nu a precizat despre cine este vorba.

Statul de bănuit, în dosarul construcției drumului Leova-Bumbăta, mai are și Sergiu Bejan, șeful Administrației de Stat a Drumurilor. Bejan respinge acuzațiile și spune că la mijloc, de fapt, ar sta interese ascunse a unor persoane, dar a refuzat să ofere alte detalii.

Proiectul podului Leova-Bumbăta a stârnit critici și din cauza costurilor exorbitante, aproximativ 3,5 milioane de euro pe kilometru de drum, transformându-l în cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova. Această sumă ridică semne de întrebare serioase în privința eficienței utilizării fondurilor publice în contextul economic tensionat al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#leova bumbata #drum #constructie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi