Moneda UE care câștigă teren față de euro, devenind „un refugiu” pentru investitori, în ciuda semnalelor de recesiune

Francul elvețian, considerat o monedă de „refugiu” în Europa, atrage tot mai mulți investitori pe fondul turbulențelor de pe piețele financiare.

Luni, francul elvețian a atins cel mai ridicat nivel față de euro din ultimii aproape 10 ani, în contextul temerilor privind o posibilă recesiune în SUA și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au determinat investitorii să se îndrepte spre această monedă sigură.

Francul elvețian s-a apreciat cu aproximativ 3,5% față de euro de miercurea trecută, când Rezerva Federală a SUA (Fed) a menținut nemodificate dobânzile.

Luni, francul elvețian se tranzacționa la 1,0856 euro, cel mai rid

icat nivel din ianuarie 2015, când Banca Națională a Elveției (SNB) a eliminat pragul de 1,20 franci pentru un euro.

Un purtător de cuvânt al SNB a refuzat să comenteze aprecierea francului elvețian sau dacă banca ar putea interveni pe piață pentru a stopa această creștere.

Anul acesta, SNB a redus de două ori dobânzile, în contextul temerilor producătorilor elvețieni că aprecierea francului pune presiune pe exporturile lor cheie.

Economistul UBS, Maxime Botteron, a observat recent că atunci când SNB reduce dobânzile, aprecierea francului elvețian poate determina banca să achiziționeze valută.

Totuși, dacă oficialii sunt serios îngrijorați de aprecierea francului elvețian, SNB ar putea reduce rata dobânzii, care în prezent se situează la 1,25%. „Prin urmare, achizițiile de valută vor fi probabil limitate”, a adăugat Botteron.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creditele noi acordate în noiembrie 2025 au totalizat 6,93 miliarde lei, în scădere cu 1,6% față de luna precedentă, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei.

Împrumuturile în moneda națională au reprezentat 71,9% din total ( 4,98 miliarde lei ), înregistrând o diminuare ușoară, de 0,6% față de octombrie. Din perspectiva maturităților, cele mai solicitate au fost creditele cu termene între 2 și 5 ani, care au concentrat 55,3% din volumul creditelor noi. Împrumuturile acordate persoanelor juridice pe aceste termene au avut o pondere de 36,6% din total.

Dobânzile la creditele noi în lei au continuat să coboare: rata medie nominală s-a redus cu 0,16 puncte procentuale, până la 9,06%. În schimb, rata medie la creditele în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Persoanele fizice au contractat în noiembrie credite în valoare de 2,19 miliarde lei, cu 10% mai puțin decât în luna precedentă. Creditele de consum au dominat portofoliul, cu o pondere de 59,2%, majoritatea fiind acordate în lei, pe termene de 2–5 ani ( 1,16 miliarde lei ).

Creditele imobiliare au reprezentat 40,5% din totalul împrumuturilor noi ale populației, fiind contractate preponderent în moneda națională. Din punct de vedere al costurilor, rata medie la creditele de consum în lei a urcat marginal, cu 0,01 p.p., la 11,03%, în timp ce rata medie la creditele ipotecare în lei a scăzut cu 0,03 p.p., până la 8,14%.

În contrast cu populația, persoanele juridice au majorat cererea de finanțare. Creditele noi solicitate de firme au însumat 4,60 miliarde lei, în creștere cu 2,7% față de octombrie.

Cea mai mare parte a finanțărilor – 93,9% – a fost contractată de societăți comerciale nefinanciare, care au concentrat 62,3% din totalul creditelor noi acordate în noiembrie.

Rata medie la creditele în lei pentru companii s-a redus cu 0,10 p.p., până la 8,36%, în timp ce rata medie la împrumuturile în valută a crescut cu 0,08 p.p., ajungând la 5,34%.

Datele BNM indică, astfel, o temperare a creditării populației și o dinamică mai bună pe segmentul corporativ, pe fondul ajustărilor de dobândă și al cererii de finanțare din partea mediului de afaceri.