Moneda UE care câștigă teren față de euro, devenind „un refugiu” pentru investitori, în ciuda semnalelor de recesiune

Francul elvețian, considerat o monedă de „refugiu” în Europa, atrage tot mai mulți investitori pe fondul turbulențelor de pe piețele financiare.

Luni, francul elvețian a atins cel mai ridicat nivel față de euro din ultimii aproape 10 ani, în contextul temerilor privind o posibilă recesiune în SUA și al tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu, care au determinat investitorii să se îndrepte spre această monedă sigură.

Francul elvețian s-a apreciat cu aproximativ 3,5% față de euro de miercurea trecută, când Rezerva Federală a SUA (Fed) a menținut nemodificate dobânzile.

Luni, francul elvețian se tranzacționa la 1,0856 euro, cel mai rid

icat nivel din ianuarie 2015, când Banca Națională a Elveției (SNB) a eliminat pragul de 1,20 franci pentru un euro.

Un purtător de cuvânt al SNB a refuzat să comenteze aprecierea francului elvețian sau dacă banca ar putea interveni pe piață pentru a stopa această creștere.

Anul acesta, SNB a redus de două ori dobânzile, în contextul temerilor producătorilor elvețieni că aprecierea francului pune presiune pe exporturile lor cheie.

Economistul UBS, Maxime Botteron, a observat recent că atunci când SNB reduce dobânzile, aprecierea francului elvețian poate determina banca să achiziționeze valută.

Totuși, dacă oficialii sunt serios îngrijorați de aprecierea francului elvețian, SNB ar putea reduce rata dobânzii, care în prezent se situează la 1,25%. „Prin urmare, achizițiile de valută vor fi probabil limitate”, a adăugat Botteron.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.