Femeile tinere neangajate și neșcolarizate depășesc bărbații în statisticile sociale

Datele recente arată o disparitate semnificativă între sexe în rândul tinerilor care nu sunt implicați în educație sau muncă, cunoscuți sub denumirea de tineri NEET (Not in Education, Employment or Training). În categoria de vârstă 15-24 ani, 13,8% dintre tineri nu sunt angajați nici în educație, nici în muncă, iar în categoriile de vârstă 15-29 ani și 15-34 ani, aceste procente cresc la 23,1% și respectiv 27,6%, aratră datele Biroului Național de Statistică.

Femeile tinere au o pondere net superioară comparativ cu bărbații în toate cele trei grupe de vârstă analizate. În rândul femeilor cu vârsta între 15 și 34 de ani, 35,2% nu lucrează și nici nu urmează forme de educație, spre deosebire de bărbații din aceeași categorie de vârstă, unde procentul este de 19,3%.

În ceea ce privește ocuparea forțată de muncă, tinerii de 15-34 ani preferă locuri de muncă plătite, cu 82,5% lucrând ca salariați, în comparație cu 17,5% care aleg activități pe cont propriu sau non-salariale. Din totalul tinerilor angajați, 6,3% urmează concomitent și o formă de educație formală în cadrul sistemului național de învățământ.

Locurile de muncă informale sunt frecvente, cu 22,3% dintre tineri având astfel de locuri de muncă. Printre salariați, 7,5% lucrează fără un contract individual de muncă (muncă nedeclarată), cu o frecvență mai mare în rândul bărbaților tineri salariați (10,6%) comparativ cu femeile (4,3%).

De asemenea, 13,8% dintre tinerii angajați doresc să își schimbe locul de muncă, principalul motiv fiind un nivel nesatisfăcător al venitului.

Rata de ocupare în rândul tinerilor de 15-24 ani este de doar 18,7%, în timp ce la tinerii de 25-29 ani și 30-34 ani, aceasta se triplează, atingând 50,5% și respectiv 55,7%. Aceste valori sunt semnificativ mai mari decât media pe total țară, care este de 43,1% pentru populația de 15 ani și peste.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#barbati #femei #tineri #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.