Republica Moldova a dat lovitura! Exporturile de mazăre ajung și în Malaysia

16 Aug. 2024, 17:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Aug. 2024, 17:15 // Actual //  bani.md

În primele 6 luni ale anului 2024, Moldova a exportat 10.285 de tone de mazăre, depășind aproape întregul export realizat în anul 2023. Anul 2021 a fost anterior cel mai productiv, cu 9.175 de tone exportate, însă anul curent se preconizează a stabili noi recorduri. În luna iulie 2024, volumul exportului a fost de 4.617 tone, depășind volumul întregului an 2022, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

În ultimii 4,5 ani, Moldova a exportat 31.760 de tone de mazăre, având o valoare totală de 211.541 mii lei. În această perioadă, 44 de companii au participat la exportul de mazăre.

„Dinamicile veniturilor sunt complet corelate cu volumele de export ale mazărei. Prețurile medii ale mazărei prezintă fluctuații sezoniere pe parcursul anului, fiind cele mai ridicate în perioada aprilie-iunie și octombrie-decembrie, dar în acele perioade volumul exportului scade”, susțițne Rija.

Printre țările destinatari, România se menține ca lider absolut, urmată de Filipine. De asemenea, în 2024, India a devenit un nou jucător important, importând deja 2.697 de tone, ceea ce reprezintă 8% din exportul total în perioada analizată. India este, conform statisticilor din ultimii 5 ani, cel mai mare consumator de mazăre din lume.

Printre companiile exportatoare, primele 5 lideri acoperă peste 50% din totalul exporturilor, adică 16.452 de tone. Acestea sunt: SRL ALTIS IMPEX R, SATI TIRASPOL.COMBINAT HLEBOPROD, PROGRAIN ORGANIC S.R.L., AMG-KERNEL SRL. În 2024, noi participanți au apărut pe piață cu volume semnificative.

Rezultatele analizei sugerează că volumul exportului din Moldova crește datorită cererii globale în creștere pentru mazăre, datorită proprietăților sale nutritive și utilizării în diverse produse alimentare. Tendințele globale includ:

  1. Creșterea interesului pentru proteine vegetale: În multe țări, interesul pentru sursele vegetale de proteine crește, stimulând consumul de mazăre și produse derivate.
  2. Dezvoltare durabilă și conștientizare ecologică: Consumatorii sunt atrași de practicile agricole durabile ale mazărei și de amprenta de carbon redusă comparativ cu sursele animale de proteine.
  3. Schimbări în agricultură și climă: Condițiile climatice influențează producția și consumul de mazăre, cu variații în volumul producției în anumite țări din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile.

Prețurile pe tonă au rămas relativ stabile, iar agricultorii sunt sfătuiți să ia în considerare cultivarea mazărei pentru export.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.