Grabă mare la scosul gazului din Marea Neagră şi transportul în Austria: conducta de 500 mil. euro, 40% gata într-un an

Conducta de transport gaze naturale Marea Neagră (Tuzla) – Podişor (Giurgiu), cea care va prelua de fapt gazul care va fi extras începând cu anul 2027 din perimetrul Neptun Deep, este gata în proporţie de 40%, arată raportul semestrial al Transgaz, compania naţională de transport al gazului natural.

Progresul este semnificativ având în vedere că ordinul de începere a lucrărilor pentru gazoductul

Tuzla-Podişor a fost semnat în urmă cu un an. Astfel, realizarea infrastructurii de transport care va prelua gazul din proiectul Neptun Deep din Marea Neagră şi îl va duce până în Austria pare o prioritate naţională pentru România. Nu acelaşi entuziasm este vizibil în a crea oportunităţi locale pentru a consuma aici gazul care va fi extras din Marea Neagră sau de a mişca alte proiecte energetice majore. Proiectul Neptun Deep este deţinut în proporţii egale de OMV Petrom (Austria) şi Romgaz (statul român), calitatea de operator fiind deţinută de OMV Petrom.

„Contractul de execuţie a lucrărilor în valoare de aprox. 500 milioane euro a fost încheiat cu KALYON INSAAT SANAYI VE TICARET ANONIM SIRKETI din Turcia. Stadiul progresului lucrărilor de execuţie la data de 30.06.2024 este de aproximativ 40%”, se arată în raportul pentru primul semestru din 2024 publicat recent de Transgaz. Proiectul gazoductului Tuzlañ Podişor constă în construirea unei conducte de transport gaze naturale în lungime de 308,3 km, care va face legătura între resursele de gaze naturale exploatate din perimetrul Neptun Deep şi coridorul BRUA, asigurându-se astfel posibilitatea transportului gazelor naturale, cu punct final Austria, prin interconectările existente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Marea Neagră #austria #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetului federal al Rusia a continuat să se adâncească în primele cinci luni ale anului 2026, ajungând la 6 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 66 de miliarde de euro. Potrivit datelor preliminare publicate de Ministerul rus al Finanțelor, deficitul reprezintă 2,6% din PIB-ul țării.

Nivelul deficitului este de două ori mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut și depășește cu aproximativ 60% ținta anuală stabilită de autorități. Pentru întreg anul 2026, guvernul rus a prevăzut un deficit de 3,79 trilioane de ruble, adică aproximativ 42 de miliarde de euro.

Ministrul rus al Finanțelor, Anton Siluanov, a admis recent că deficitul bugetar va fi mai mare decât s-a estimat inițial, însă a susținut că acest lucru nu va necesita o creștere semnificativă a împrumuturilor interne.

Datele oficiale arată că veniturile care nu provin din petrol și gaze au crescut cu 12,4%, până la 11,8 trilioane de ruble (circa 130 de miliarde de euro). Totuși, veniturile totale ale bugetului au avansat cu doar 0,3%, până la 14,8 trilioane de ruble (aproximativ 163 de miliarde de euro), din cauza prăbușirii cu aproape 30% a încasărilor din sectorul petrolier și gazier.

În același timp, cheltuielile statului au crescut cu 17%, ajungând la 20,8 trilioane de ruble, echivalentul a aproape 229 de miliarde de euro. Acestea reprezintă deja 47,2% din totalul cheltuielilor planificate pentru întreg anul.

Ministerul Finanțelor de la Moscova estimase inițial o majorare anuală a cheltuielilor de doar 2,7%, însă ritmul actual sugerează o depășire semnificativă a planului bugetar.

Totodată, Anton Siluanov a lăsat să se înțeleagă că obiectivul de eliminare a deficitului primar al bugetului federal a fost amânat din nou și nu va putea fi atins înainte de anul 2029.

La rândul său, viceguvernatorul Banca Centrală a Rusiei, Alexei Zabotkin, a avertizat că întârzierea echilibrării finanțelor publice ar putea influența politica monetară și nivelul dobânzilor.

Anul trecut, deficitul bugetar al Rusiei a ajuns la 5,7 trilioane de ruble (aproximativ 63 de miliarde de euro), de aproape cinci ori peste nivelul prevăzut inițial și cel mai ridicat raportat la PIB de la pandemia din 2020.

Potrivit presei ruse, Ministerul Finanțelor intenționează să modifice parametrii bugetului federal pentru 2026 fără dezbateri publice ample în Parlament, pe fondul presiunilor crescânde asupra finanțelor statului generate de cheltuielile în creștere și de diminuarea veniturilor din exporturile energetice.