Febra războiului umflă conturile titanilor apărării: Comenzile explodează pe fondul tensiunilor geopolitice

Cele mai mari companii de apărare din întreaga se aşteaptă să încaseze cash pe bandă rulantă în următorii trei ani, după ce comenzile din partea guvernelor pe noi arme şi echipamente militare au crescut puternic, pe fondul tensiunilor geopolitice, scrie Financial Times.

Potrivit unei analize realizată de Vertical Research Partners, se preconizează că 15 dintre cele mai mari companii din apărare vor încasa 52 de mld. dolari până în 2026, dublu faţă de sumele intrate în conturi la finalul lui 2021.

Cinci dintre cei mai mari jucători americani din industrie ar putea încasa jumate din această sumă până în 2026.

În Europa, campionii naţionali BAE Systems, Rheinmetall şi compania suedeză Saab, care au beneficiat de noi contracte pentru muniţie şi rachete, se aşteaptă ca sumele încasate să crească cu peste 40%.

Industria beneficiază de o creştere puternică a cheltuielilor militare, pe măsură ce guvernele îşi măresc bugetele ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina şi la escaladarea tensiunilor în Orientul Mijlociu şi Asia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#aparare #conturi #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.