Elon Musk continuă să ne surprindă cu declarații surprinzătoare și șocante. De această dată miliardarul a spus că banii nu sunt reali. El consideră că bunurile și serviciile reprezintă economia reală.
Miliardarul a postat un tweet în care scrie că banii nu sunt reali.
„Bunurile și serviciile sunt economia reală. Orice formă de bani este pur și simplu contabilitatea acestora”.
Potrivit lui Elon Musk, banii sunt utilizați doar pentru a facilita bunurile și serviciile din economie.
Piața globală a ureei traversează în septembrie–octombrie 2025 o perioadă de activitate redusă, dominată de licitația majoră lansată de compania indiană de stat RCF (Rashtriya Chemicals and Fertilizers) pentru două milioane de tone de produs, cu livrare până la jumătatea lunii decembrie. Potrivit economistului Iurie Rija, această licitație a blocat temporar direcția pieței, majoritatea cumpărătorilor și vânzătorilor așteptând semnalele post-licitație din Asia.
China nu a anunțat deocamdată dacă va prelungi restricțiile la export, menținând o incertitudine semnificativă pentru traderii europeni. Oferta globală pare momentan suficientă, fapt care apasă prețurile în jos, însă tensiunile geopolitice SUA–China și atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina rămân factori de risc pentru lanțurile de aprovizionare.
În Orientul Mijlociu, producătorii iranieni au vândut circa 170.000 tone de uree la prețuri de 365–370 USD/tonă FOB, în ușoară scădere față de săptămâna precedentă. În Asia de Sud-Est, Indonezia a plasat 7.000 tone către Filipine la circa 400 USD/tonă, cu livrare în noiembrie.
În Europa, gazul natural se menține stabil la 32 euro/MWh, iar depozitele sunt pline în proporție de peste 83%, oferind un echilibru temporar costurilor de producție a îngrășămintelor.
Pentru Republica Moldova, Iurie Rija anticipează o stabilitate relativă a prețurilor la uree până la sfârșitul anului 2025, urmată de o posibilă tendință de creștere la începutul lui 2026, odată cu reluarea cererii în Europa și Ucraina.
După doi ani de importuri ridicate, țara traversează din 2024 o scădere a volumelor. În 2022, Moldova importa 29 mii tone la un preț mediu de 17,44 lei/kg, iar în 2023 volumul a urcat la 70,9 mii tone, odată cu scăderea prețului la 12,69 lei/kg. În 2024, importurile au coborât la 37,3 mii tone, cu un preț mediu de 8,70 lei/kg, cel mai mic din ultimii ani.
În 2025, tendința descendentă continuă: în primele nouă luni, au fost importate 24,0 mii tone, cu 21,6% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2024. Prețul mediu de import a fost de 9,61 lei/kg, în ușoară creștere (+10%). Valoric, importurile au însumat 231 milioane lei, dar nivelul din 2024 nu va fi recuperat, estimează Rija.
Potrivit analizei, 60,5% din volumele anuale au fost aduse în primele două luni ale anului, când prețurile erau mai mici (9,06–9,58 lei/kg).
Top 5 importatori de uree (ianuarie–septembrie 2025): FERTISTREAM-TRM S.R.L. – 5.000 tone, PIRAMIDA-MARKET S.R.L. – 3.000 tone, CARVIDON-TRADE S.R.L. – 3.000 tone
AGROSTOC CI – 2.560 tone (13% cotă de piață) și TRANSFER-IMPEX S.R.L. – 1.780 tone.
Pe partea logistică, România rămâne principalul coridor de aprovizionare al Moldovei, cu o cotă de 33% din totalul livrărilor, urmată de Rusia (31%) și Georgia de Sud (7%).
Ca origine a producției, Rusia deține 38%, urmată de Turkmenistan (21%) și Egipt (9%). În trecut, Azerbaidjanul și Belarusul au avut roluri importante, dar ponderea lor s-a redus semnificativ în 2024–2025.
Economistul subliniază că Moldova cumpărăr preponderent prin traderi internaționali, nu direct de la producători. Diferența între țara de origine și țara de export (de exemplu, Egipt sau Turkmenistan ca origine, dar România ca exportator) arată că marjele comerciale se formează pe lanțul intermediarilor, care gestionează logistica, finanțarea și redistribuirea.
