Academia Transformării Digitale, lansată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

În perioada 14 august – 13 septembrie 2024, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) organizează sesiuni de instruire și mentorat în cadrul Academiei Transformării Digitale la care participă circa 30 de antreprenori autohtoni și refugiați ucraineni.

Acest program are ca scop oferirea de abilități și cunoștințe esențiale participanților pentru a naviga eficient în mediul digital, a construi o prezență online robustă și a utiliza tehnologia pentru a-și atinge obiectivele de afaceri. Evenimentul de deschidere a inclus mesaje de salut din partea președintelui CCI a RM, Sergiu Harea, și reprezentanții proiectului ”Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic”, Artur Bulat, Consilier pentru Digitalizarea ÎMM-urilor în cadrul GIZ și Tatiana, Bîlba, Specialist Financiar și Administrativ GIZ.

„Camera are o colaborare deosebită cu GIZ, care susține pe parcursul mai multor ani implementarea învățîmîntului dual. Alt exemplu este Programul german cu genericul “Fit for Partnership” în cadrul căreia sunt pregătiți managerii de la întreprinderile din diferite sectoare ale economiei Republicii Moldova. Suntem bucuroși să extindem colaborarea nostră și în cadrul acestui proiect lansat la începutul anului curent. Academia Transformării Digitale este un program complex, în cadrul căruia ne propunem să fie instruiți circa 30 de antreprenori, care vor obține cunoștințe aprofundate și abilități practice pentru a implementa soluții digitale inovatoare, adaptate la necesitățile în cadrul întreprinderilor în care activează”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.

Academia Transformării digitale organizată de CCI a RM în colaborare cu Technovator conține 3 componente:

un modul de instruire cu formatori de top, care va dura 3 zile, combinat cu exerciții
practice;
sesiuni de mentorat dedicate nevoilor individuale exprimate de antreprenori pentru
digitalizarea proceselor de afaceri;
2 vizite de studiu la întreprinderi cu performanțe recunoscute în domeniul transformării
digitale.

La acest program participă peste 30 de persoane, dintre care 10 antreprenori refugiați din Ucraina care și-au lansat afaceri în Republica Moldova, antreprenori din categoria start-up – fondatori de afaceri noi care doresc să construiască o bază digitală solidă, manageri de la întreprinderi stabilite care au refugiați ucraineni ca angajați și care doresc să își rafineze strategiile digitale existente și să își mărească prezența online.

Alături de participanții la instruire vor fi experți și lideri de business din Republica Moldova, care vor discuta despre provocările și oportunitățile aduse de tehnologiile de digitalizare la nivelul companiilor. Suplimentar la sesiuni de instruire cu suportul partenerilor de dezvoltare proiectul va oferi și un program de granturi pentru transformarea digitală a întreprinderilor. De asemenea proiectul sprijină CCI a RM în perfecționarea platformelor digitale existente, modernizarea paginii web dar și sporirea securității sistemelor informaționale

În primele 6 luni în cadrul proiectului deja au fost realizate cu succes mai multe activități. Astfel, în perioada martie – aprilie 2024 , CCI a RM a organizat ”Academia Digitală pentru Start-up-uri. La acest curs au participat peste 35 de persoane, antreprenori refugiați din Ucraina care au lansat afaceri în RM dar și companiile moldovenești care au angajați refugiați din Ucraina. Acest fapt a fost condiționat de necesitatea întreprinderilor mici și mijlocii de a fi competitive într-un mediu de afaceri ce se dezvoltă vertiginos odată cu apariția noilor tehnologii
digitale.

Această activitate are loc cu sprijinul proiectului „Transformarea digitală a întreprinderilor mici și mijlocii din țările Parteneriatului Estic“, finanțat de Ministerul German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), Proiectul este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

#Academia Transformării Digitale #Camera de Comerț și INdustrie #program

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.