S-a terminat cu 8 ore de muncă pe zi, 5 zile pe săptămână: Încă o mare ţară europeană introduce săptămâna de 4 zile

Guvernul polonez a confirmat că va amenda Codul muncii pentru a reduce timpul de muncă, prin introducerea fie a unei săptămâni de lucru de patru zile sau a unei zile de lucru de şapte ore înaintea încheierii mandatului său în 2027, notează Euractiv.

Cu ambele opţiuni pe masă, cel mai probabil companiile vor fi cele care vor decide dacă să facă libere zilele de vineri sau luni.

„Urmează să se determine care va fi opţiunea mai bună, reducerea săptămânii de lucru de la 40 la 35 de ore sau implementarea unei săptămâni de lucru de patru zile“, anunţa luna trecută ministrul polonez al familiei, muncii şi politicii sociale Agnieszka Dziemanianowicz-Bak.

Scurtarea săptămânii de lucru are mai mulţi susţinători în Polonia decât zilele cu şapte ore de muncă, 70% din angajatori preferând săptămâna de lucru de patru zile, relevă date ale platformei ClickMeeting.

Polonia a introdus săptămâna de lucru de cinci zile, cu zilele de sâmbătă libere, în 1952. Reducerea săptămânii de lucru la patru zile ar reprezenta o schimbare revoluţionară, iar chiar şi guvernul este divizat. Dzeimianowicz-Bak este în favoarea schimbărilor avute în vedere. Într-un context economic relativ bun, cu o rată a şomajului relativ scăzută şi aşteptările tinerilor, cererea de reducere a timpului de lucru astfel încât oamenii să dispună de mai mult timp pentru familii, dezvoltare şi odihnă trebuie luată în serios, a declarat aceasta la începutul anului.

„Potrivit studiilor, cu cât muncim mai mult, cu atât devenim mai stresaţi şi mai obosiţi. O oră în plus la muncă nu se traduce neapărat într-o oră în plus la capitolul eficienţă“, a subliniat aceasta.

Spre deosebire de aceasta, ministrul fondurilor de stat şi politicii regionale Katarzyna Pelczynska-Nalecs este sceptică în ceea ce priveşte reducerea săptămânii de lucru, atrăgând atenţia asupra actualei crize demografice prin care trece Polonia.

Modificarea Codului muncii ar putea fi finalizată în primăvara anului viitor, reducerea timpului de lucru putând ajuta coaliţia de guvernare în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2025.

Potrivit datelor Eurostat, polonezii muncesc în medie 40,5 ore pe săptămână, cel mai mult din UE după greci.

Deşi scurtarea timpului de lucru ar fi o schimbare revoluţionară în sine, sindicatele poloneze vor şi mai mult: creşterea concediului anual plătit cu 9 zile la 35 de zile. Sindicatele argumentează că acest concediu nu a mai suferit schimbări de o jumătate de secol.

Comunitatea de business este însă reticentă faţă de astfel de schimbări.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țară #angajati #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Timpii de așteptare în punctele de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova s-au redus la jumătate pe parcursul acestui an, a declarat președintele Nicușor Dan, citat de News.ro. Oficialul a precizat că monitorizează evoluția traficului la frontieră și primește rapoarte periodice privind fluxurile de pasageri și mărfuri.

„Față de începutul lui 2025, suntem la 50%. Pe partea românească s-au dus mai mulți oameni – și în vamă, și în polițiile de frontieră. În același timp, în unele puncte au fost implementate controale mixte, care reduc timpul de procesare la jumătate. Mai sunt însă multe de făcut”, a spus Nicușor Dan, vineri seară, la Iași.

Probleme persistente pe segmentul de transport de marfă
Președintele a atras atenția că transporturile comerciale continuă să fie afectate de timpi mari de așteptare, ceea ce crește costurile de export pentru companiile din Republica Moldova.

„Avem o problemă cu transportul de marfă, pentru că orice interval de timp semnificativ care ține un TIR în vamă crește costul pentru marfa pe care Republica Moldova o exportă. Soluția este automatizarea verificărilor prin scanere, dar pentru asta e nevoie de o achiziție publică cu toate procedurile și năravurile aferente”, a declarat el.

Potrivit autorităților, controalele mixte și digitalizarea proceselor vamale vor continua să fie priorități în relația bilaterală România–Republica Moldova, în special în contextul creșterii volumului de transporturi comerciale și al intensificării exporturilor moldovenești către Uniunea Europeană.