Importuri masive de semințe în Moldova: Grâu, soia și sorg aduse din străinătate pentru agricultura de milioane

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a importat 159.582 kg de grâu dur pentru însămânțare, în valoare de 3.287.540 lei, cu un preț mediu de 25 lei/kg. Importurile sunt neregulate, fiind dificil de prezis un trend pentru 2024. Peste jumătate din grâu (78%) a provenit din România, iar cei mai mari importatori sunt Donau Saat SRL și Syngenta Agro SRL, reprezentând 77,03% din total, potrivit analiziei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Importurile de soia pentru însămânțare au fost de 226.635 kg, cu o valoare de 6.098.574 lei și un preț mediu de 121 lei/kg. Aproximativ 67% din soia a fost importată din Croația și Serbia, iar trei companii majore, SATI Tiraspol, Prograin Organic SRL și Agrostoc, au importat 57,05% din totalul de soia.

Pentru sorgul de însămânțare, Moldova a importat 647.733 kg, în valoare de 83.550.297 lei, la un preț mediu de 150 lei/kg. Majoritatea importurilor au venit din Franța (71,8%), cu importatori majori fiind Euralis Semences și Lidea France.

În perioada analizată, Moldova a importat și 463.485 kg de orz pentru însămânțare, în valoare de 6.169.904 lei, la un preț mediu de 68 lei/kg. 88% din orz a provenit din România și Ucraina, iar liderii importurilor au fost Saaten Union Romania SRL și CAO Selena.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#semințe #import #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Obligațiuni ale Telegram în valoare de aproximativ 500 de milioane de dolari au fost înghețate în Rusia din cauza sancțiunilor impuse Moscovei de Uniunea Europeană, Statele Unite și Marea Britanie, scoțând la iveală expunerea financiară semnificativă a aplicației de mesagerie față de capitalul rusesc, în pofida eforturilor fondatorului Pavel Durov de a se distanța public de țara sa natală. Informația este relatată de Financial Times.

În ultimii ani, Telegram a apelat intens la finanțare prin obligațiuni, inclusiv printr-o emisiune majoră de 1,7 miliarde de dolari lansată în mai 2025, destinată rambursării unor datorii mai vechi. Potrivit unor surse apropiate discuțiilor cu investitorii, compania a reușit să răscumpere cea mai mare parte a obligațiunilor care ajungeau la scadență în 2026. Cu toate acestea, aproximativ 500 de milioane de dolari rămân blocați în Depozitarul Național de Decontare al Rusiei, ca efect direct al sancțiunilor occidentale introduse după invazia Ucrainei din 2022.

Situația complică semnificativ procesul de rambursare a datoriilor și evidențiază legăturile financiare persistente ale Telegram cu investitori ruși. Compania a informat deținătorii de obligațiuni că intenționează să ramburseze datoria înghețată la scadență, însă transferul efectiv al fondurilor către investitorii din Rusia va depinde de deciziile agentului de plată și ale depozitarului. Telegram a refuzat să ofere un comentariu oficial pe marginea acestor informații.

Contextul este unul sensibil și din perspectiva planurilor de viitor ale companiei. Pavel Durov analizează de mai mult timp posibilitatea unei listări la bursă (IPO), plan care a fost însă amânat, inclusiv din cauza unor proceduri judiciare aflate în desfășurare în Franța.

Spre deosebire de giganți precum Meta sau X, Telegram operează cu mai puțin de 100 de angajați permanenți, dar a început recent să genereze venituri consistente din publicitate și abonamente, pe fondul unei baze de peste un miliard de utilizatori. Potrivit unor raportări financiare semestriale, la 30 iunie compania dispunea de 910 milioane de dolari în numerar și echivalente de numerar, față de doar 142 de milioane de dolari cu un an înainte.

#pavel durov #sanctiuni #telegram