Magnatul cerealelor înfruntă un șoc: Boom în exportul de floarea-soarelui – Fermierii își vând recolta în străinătate

În primele opt luni ale anului 2024, exporturile de floarea-soarelui din Republica Moldova au înregistrat o creștere impresionantă, depășind volumul exportat pentru întreg anul 2023. Cantitatea totală exportată a atins 344.560 de tone, cu 2,7 ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2023, potrivit analizei lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Deși prețul mediu de export a crescut ușor, de la 8,08 lei/kg în 2023 la 8,21 lei/kg în 2024, preferința fermierilor de a vinde către traderi în locul procesatorilor locali (Piața este dominată de milioanrul Vaja Jhashi n.a) a jucat un rol crucial în această evoluție. Procesatorii locali au fost afectați de termenele lungi de plată și de scăderea prețului uleiului pe piețele internaționale, iar fermierii au ales să colaboreze cu traderi care ofereau condiții comerciale mai avantajoase.

„Printre cei mai mari exportatori de floarea-soarelui se numără compania Rusagro-Prim, cu o cotă de piață de 15% (52.000 tone), urmată de OromImpex (12%) și Ancom-Agro (8%). În 2024, s-au remarcat și companii noi care au crescut semnificativ volumul exportat, cum ar fi Global Farming International și Unicaps”, a mai spus Rija.

Principalele destinații de export rămân stabile, cu 57% din cantitate vândută către România (196.062 tone), 16% către Turcia și 8% către Bulgaria. Turcia a oferit cel mai bun preț, de 8,3 lei/kg, în timp ce România și Bulgaria au cumpărat la un preț mediu de 7,8 lei/kg.

Traderii internaționali români, precum Expur S.A., Bunge România SRL și Prutul S.A., sunt principalii cumpărători de floarea-soarelui din Moldova, iar alte volume mari au fost achiziționate de companii din Turcia, Elveția și Bulgaria.

Vaja Jhashi, cunoscut ca un influent om de afaceri și un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc, controlează 60% din piața cerealelor din Moldova prin intermediul grupului Trans Oil. De asemenea, acesta domină și piața uleiului din țară, având în portofoliu fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți, una dintre cele mai importante afaceri ale holdingului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#seminte de floarea soarelui #agricultori #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.