Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


VIDEO Cum se va vota prin corespondență? Șefa CEC, Angela Caraman, explică procedura de la A la Z

VIDEO Cum se va vota prin corespondență? Șefa CEC, Angela Caraman, explică procedura de la A la Z

11 Sept. 2024, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Sept. 2024, 16:42 // Actual //  bani.md

Pe 20 octombrie 2024, moldovenii din Statele Unite ale Americii, Islanda, Finlanda, Suedia, Canada și Norvegia vor putea vot prin corespondență, dacă s-au înregistrat pentru această opțiune de a participa la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.

Persoanele care s-au înscris vor primi un plic, cu alte două plicuri în interior. Acestea vor conține informații despre adresa unde se vor expedia buletinele de vot, cu parafa că expedierile sunt preplătite.

„Va găsi trei plicuri depersonalizate. În aceste plicuri curate, alegătorul pune plicurile pe care le primește, pentru turul 1 la alegeri prezidențiale, turul doi la alegeri prezidențiale și referendumul republican constituțional. Respectiv, va recepționa și o instrucțiune, cum completează acest buletin.

Spre deosebire de votul în țară, peste hotare, cei care vot vota prin corespondență, vor completa buletinul de vot cu pixul. Plicurile care vin de la alegător trebuie să fie restituite până joi, înainte de ziua alegerilor. Plicurile recepționate după ziua de joi vor fi anulate”, a explicat într-un interviu acordat într-un interviu acordat grupului de presă Realitatea președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman.

Buletinele de vot se vor transmite la secțiile amplasate la ambasadele Moldovei din SUA, Canada și Suedia. Pentru cele patru țări nordice, unde moldovenii își vor exercita dreptul de a alege prin corespondență, plicurile se vor transmite la misiunea diplomatică a țării noastre de la Stockholm.

Alegătorii sunt îndemnați să transmită cât mai rapid buletinele, după ce le recepționează, pentru a tergiversa subiectul. În același timp, ei sunt rugați să nu expedieze concomitent buletinele de vot pentru turul unu și doi al prezidențialelor.

„După turul întâi, cunoscând care sunt cei doi candidați care ies în turul doi, dacă ies în turul doi, după această trebuie să transmită plicul cu buletinul pentru turul doi al alegerilor. Și iarăși, acesta trebuie să ajungă până joi, înainte de ziua alegerilor”, a conchis Caraman.

În total, pentru votul prin corespondență s-au înregistrat 1994 de moldoveni din cele șase state unde se pilotează alegerile prin poștă. Mai mult de jumătate dintre ei sunt din SUA – 1082, 582 din Canada, 134 din Norvegia, 93 din Suedia, 74 din Finlanda, și 26 din Islanda Conform șefei CEC, rezultatele votului prin corespondență se vor procesa concomitent cu numărarea buletinelor din urnele de vot.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.