VIDEO Cum se va vota prin corespondență? Șefa CEC, Angela Caraman, explică procedura de la A la Z

11 Sept. 2024, 16:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Sept. 2024, 16:42 // Actual //  bani.md

Pe 20 octombrie 2024, moldovenii din Statele Unite ale Americii, Islanda, Finlanda, Suedia, Canada și Norvegia vor putea vot prin corespondență, dacă s-au înregistrat pentru această opțiune de a participa la alegerile prezidențiale și referendumul privind aderarea la Uniunea Europeană.

Persoanele care s-au înscris vor primi un plic, cu alte două plicuri în interior. Acestea vor conține informații despre adresa unde se vor expedia buletinele de vot, cu parafa că expedierile sunt preplătite.

„Va găsi trei plicuri depersonalizate. În aceste plicuri curate, alegătorul pune plicurile pe care le primește, pentru turul 1 la alegeri prezidențiale, turul doi la alegeri prezidențiale și referendumul republican constituțional. Respectiv, va recepționa și o instrucțiune, cum completează acest buletin.

Spre deosebire de votul în țară, peste hotare, cei care vot vota prin corespondență, vor completa buletinul de vot cu pixul. Plicurile care vin de la alegător trebuie să fie restituite până joi, înainte de ziua alegerilor. Plicurile recepționate după ziua de joi vor fi anulate”, a explicat într-un interviu acordat într-un interviu acordat grupului de presă Realitatea președinta Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman.

Buletinele de vot se vor transmite la secțiile amplasate la ambasadele Moldovei din SUA, Canada și Suedia. Pentru cele patru țări nordice, unde moldovenii își vor exercita dreptul de a alege prin corespondență, plicurile se vor transmite la misiunea diplomatică a țării noastre de la Stockholm.

Alegătorii sunt îndemnați să transmită cât mai rapid buletinele, după ce le recepționează, pentru a tergiversa subiectul. În același timp, ei sunt rugați să nu expedieze concomitent buletinele de vot pentru turul unu și doi al prezidențialelor.

„După turul întâi, cunoscând care sunt cei doi candidați care ies în turul doi, dacă ies în turul doi, după această trebuie să transmită plicul cu buletinul pentru turul doi al alegerilor. Și iarăși, acesta trebuie să ajungă până joi, înainte de ziua alegerilor”, a conchis Caraman.

În total, pentru votul prin corespondență s-au înregistrat 1994 de moldoveni din cele șase state unde se pilotează alegerile prin poștă. Mai mult de jumătate dintre ei sunt din SUA – 1082, 582 din Canada, 134 din Norvegia, 93 din Suedia, 74 din Finlanda, și 26 din Islanda Conform șefei CEC, rezultatele votului prin corespondență se vor procesa concomitent cu numărarea buletinelor din urnele de vot.

01 Oct. 2026, 14:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Oct. 2026, 14:43 // Actual //  Ursu Victor

Aproape jumătate dintre copiii de la sate din Republica Moldova trăiesc în sărăcie, iar șase din zece sunt afectați de sărăcie multidimensională, arată un raport al Biroului Național de Statistică cu provore la bunăstarea gospodăriilor cu copii în anul 2025. Diferența dintre mediul rural și cel urban rămâne mare, iar riscul de sărăcie crește în familiile cu trei sau mai mulți copii.

Potrivit BNS, rata sărăciei absolute în rândul copiilor a fost de 31,4% în 2025, ușor peste media de 31,1% înregistrată pentru întreaga populație. Și mai gravă este situația în mediul rural, unde 43,5% dintre copii trăiesc în sărăcie, față de numai 18,9% în orașe. Sărăcia extremă afectează 22,7% dintre copiii de la sate și 8,7% dintre cei din mediul urban.

Diferența devine și mai mare atunci când sărăcia este analizată nu doar prin prisma banilor, ci și a condițiilor de trai. Incidența sărăciei multidimensionale ajunge la 59,1% în cazul copiilor din mediul rural, comparativ cu doar 11,5% în orașe. Indicele sărăciei multidimensionale este de circa cinci ori mai mare la sate decât în mediul urban.

Printre cele mai răspândite probleme identificate de statisticieni se numără lipsa canalizării, încălzirea cu lemn sau cărbune și lipsa asigurării medicale. Astfel, 32,7% dintre copii sunt săraci multidimensional și locuiesc în gospodării care nu sunt conectate la sistemul public de canalizare, 31,5% trăiesc în gospodării care folosesc combustibili poluanți pentru încălzire, iar în cazul a 31% cel puțin un membru al gospodăriei nu are asigurare medicală.

Numărul copiilor din familie influențează riscul de sărăcie. În gospodăriile cu un singur copil, rata sărăciei absolute este de 24,6%, în timp ce în familiile cu trei sau mai mulți copii aceasta urcă la 41,4%. Și sărăcia multidimensională aproape se dublează: 27,5% pentru copiii din familiile cu un copil și 47,8% pentru cei din familiile cu cel puțin trei copii.

Raportul scoate în evidență și decalajul veniturilor. În 2025, venitul disponibil mediu al gospodăriilor cu copii a fost de aproximativ 4871 de lei lunar pentru o persoană, comparativ cu 6716 lei în gospodăriile fără copii. În mediul rural, veniturile gospodăriilor cu copii sunt cu 45,4% mai mici decât cele ale familiilor din orașe. În familiile cu un singur copil venitul mediu lunar pe persoană este de circa 5751 lei, în timp ce în gospodăriile cu trei și mai mulți copii scade la aproximativ 3423 lei.

Statutul ocupațional al părinților contează la fel de mult. Cea mai redusă rată a sărăciei, de 19,5%, este înregistrată în cazul copiilor cu ambii părinți salariați. Dacă doar un părinte este salariat, rata urcă la 31,2%, iar în familiile în care cel puțin un părinte lucrează pe cont propriu ajunge la 40,8%.

Un rezultat interesant este și migrația. Aproximativ 10,6% dintre copii au cel puțin un părinte plecat peste hotare, iar rata sărăciei în cazul acestora este de 27,8%, cu 4,1 puncte procentuale mai mică decât în familiile în care ambii părinți sunt prezenți în gospodărie.

Prestațiile sociale reduc  sărăcia infantilă. BNS estimează că, în lipsa indemnizațiilor pentru copii, rata sărăciei ar crește de la 31,4% la 36,3%. Indemnizațiile pentru copii împreună cu ajutorul social reduc rata sărăciei cu 5,8 puncte procentuale.

În total, 35,8% dintre copiii din Republica Moldova sunt considerați săraci multidimensional, iar 18,9% se confruntă simultan atât cu sărăcie monetară, cât și cu sărăcie multidimensională. Practic, mai puțin de 52% dintre copii nu se regăsesc în niciuna dintre cele două forme de sărăcie.