Terminalele de gaze din Grecia, pe care se bazează Moldova, sub semnul întrebării. Infrastructura UE este excesivă

13 Sept. 2024, 09:47
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Sept. 2024, 09:47 // Actual //  bani.md

Terminalele de import de gaze naturale lichefiate (LNG) din Uniunea Europeană (UE) sunt din ce în ce mai puțin utilizate, pe măsură ce cererea pentru acest combustibil continuă să scadă pe continent.

Conform celei mai recente versiuni a raportului European LNG Tracker publicat de IEEFA, există o conștientizare tot mai mare că infrastructura de import de LNG din Europa va deveni tot mai subutilizată, pe măsură ce utilizarea gazului va scădea și mai mult.

După ce consumul de gaze din Europa a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani în 2023, acesta a scăzut cu 5,4% în prima jumătate (H1) a anului 2024. În UE, consumul de gaze a scăzut cu 3%.

Această scădere a consumului de gaze a dus la o reducere a necesității importurilor de LNG, care au scăzut cu 20% în Europa și cu 11% în UE în H1 2024. Se estimează că Europa a depășit deja vârful consumului de LNG. IEEFA prevede că cererea de LNG în Europa va scădea cu încă 37% până în 2030.

Terminalele de import de LNG au fost afectate de această tendință. Rata medie de utilizare a terminalelor din UE a scăzut de la 62,8% în H1 2023 la 47,2% în H1 2024.

După invazia Rusiei în Ucraina în 2022 și reducerea ulterioară a aprovizionării cu gaze rusești, țările europene s-au grăbit să construiască noi terminale de import LNG. Totuși, dezvoltările recente sugerează că acest impuls pierde din intensitate.

„Construcția de terminale LNG în Europa ar putea ajunge la un final, unele țări amânând sau anulând proiecte de infrastructură. De la începutul anului 2023, noi terminale sau extinderi au fost suspendate în Albania, Cipru, Irlanda, Letonia, Lituania și Polonia. Nu este clar dacă cele trei terminale planificate în Grecia vor fi realizate”, a declarat Ana Maria Jaller-Makarewicz, analist principal de energie pentru Europa la IEEFA.

De la începutul anului 2022, Europa și-a mărit capacitatea de import LNG cu 23%, adică 58 de miliarde de metri cubi (bcm). Țările care au adăugat cea mai mare capacitate sunt Germania (16 bcm), Țările de Jos (13 bcm), Turcia (7,7 bcm), Italia (7,5 bcm), Franța (6,5 bcm) și Finlanda (5 bcm).

În ciuda cererii în scădere, multe țări europene continuă să investească în noi infrastructuri de import LNG. Până în 2030, IEEFA estimează că trei sferturi din capacitatea de import LNG a continentului ar putea fi neutilizată.

Importurile de LNG rusesc continuă să crească

Europa și-a majorat importurile de LNG din Rusia cu 11% în H1 2024, deși UE își propune să își reducă dependența de combustibilii fosili ruși până în 2027.

Importurile de LNG rusesc în Franța au crescut cu 110%, în timp ce cele în Spania au rămas constante, iar în Belgia au scăzut cu 16%. Aceste trei țări au reprezentat 87% din importurile europene de LNG rusesc în H1 2024.

În iunie, UE a convenit să interzică transbordarea LNG-ului rusesc în porturile sale către țări terțe. Interdicția va intra în vigoare din martie 2025. Cu toate acestea, în H1 2024, Europa a crescut transbordarea LNG-ului de la terminalul Yamal al Rusiei cu 15%.

Acordul de tranzit al gazelor naturale dintre Ucraina și Rusia va expira la sfârșitul acestui an. În condițiile în care importurile de LNG ale Europei continuă să scadă, este puțin probabil ca securitatea aprovizionării continentului să fie afectată dacă acest acord nu va fi prelungit. Europa a redus importurile de LNG cu 18 bcm între H1 2023 și H1 2024, o scădere mai mare decât cei 14,6 bcm de gaz rusesc exportați prin Ucraina în 2023.

Republica Moldova a importat o cantitate de probă de LNG în aprilie curent, iar ministrul Energiei, Victor Parlicov susținea că Chișinăul își propune să majoreze importul de LNG prin portul grecesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală