Vești bune de la autorități: Se evidențiază primele semnale de revigorare a economiei naționale

După un an cu provocări majore, când economia Republicii Moldova a fost afectată puternic de condiții climatice extreme și criza pandemică, evoluțiile recente din principalele sectoare economice, conform datelor statistice publicate de Biroul Național de Statistică, reflectă primele semnale de revigorare a economiei naționale.

Acestea atestă o relansare a cererii interne și externe, înviorarea activității economice și investiționale, precum și creșterea volumului tranzacțiilor comerciale.

Sectorul Industrial

În cadrul unui comunicat emis de Ministerul Economiei și Infrastructurii se scrie că , sectorul industrial a revenit pe un trend ascendent în trimestrul I 2021, după evoluțiile negative continui, generate de consecințele pandemiei. În ianuarie-martie 2021, volumul producției industriale a crescut cu 3%.

Impact major

Sectorul energetic a avut cel mai mare impact pozitiv asupra creșterii sectorului industrial (+24,2%), precum și unele ramuri ale industriei prelucrătoare: industria ușoară (+13,7%), fabricarea de mobilă (+26,6%), produse din minerale nemetalice (+15,7%), mașini, utilaje și echipamente (+32,9%) etc. Totuși, industria alimentară și o parte din ramurile industriei constructoare de mașini rămân în declin, fiind afectate în continuare de consecințele secetei și ale pandemiei.

Evoluția comerțului

Evoluția comerțului cu amănuntul și a comerțului cu servicii prestate populației indică o îmbunătățire a cererii din partea populației. În ianuarie-martie 2021, comerțul de bunuri cu amănuntul a înregistrat o creștere de 6,6% (în prețuri comparabile), iar comerțul cu servicii de piață prestate populației – cu 31,1%.

A fost în creștere și volumul serviciilor prestate întreprinderilor (+3,4%), și comerțul cu autovehicule (+14,4%) (în prețuri curente).

Rămâne în scădere doar comerțul cu ridicata (-4,8%), deși în luna martie s-a înregistrat o creșterea a acestuia cu 8%.

Volumul investițiilor

Volumul investițiilor în active imobilizate a crescut esențial în I trimestru al anului 2021 (+14,8%). S-au majorat semnificativ investițiile în mașini și utilaje (+21%), mijloace de transport (+51%), precum și în construcții inginerești (+11,4%).

Această evoluție a fost determinată de situația creditară favorabilă, creșterea investițiilor publice și a celor finanțate din surse străine. Totodată, investițiile în clădirile rezidențiale și nerezidențiale rămân în scădere (-5,7%).

Comerț extern

Ca rezultat al relansării cererii externe din partea țărilor partenere, s-au majorat exporturile cu 5,6% în trimestrul I 2021. Totodată, restabilirea cererii interne față de bunuri din partea agenților economici și a populației a condus la creșterea importurilor cu 13,6%. Soldul negativ al balanței comerciale s-a majorat cu 21,5%.

Salariul

Câștigul salarial mediu lunar brut al unui salariat din economia națională în trimestrul I 2021 a constituit 8468,6 lei și s-a majorat în termeni nominali cu 10,9% față de trimestrul I 2020.

În termeni reali salariul s-a majorat cu 10%. Exprimat în valută străină acesta a constituit circa 401 Euro sau 484 dolari SUA.

În sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit 7463 lei, fiind în creștere cu 5,3%, iar în sectorul real – 8839,8 lei și s-a majorat, respectiv cu 12,8% (în termeni nominali).

#Redresare economică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament