Miliardarul care a fost cel mai bogat om din lume s-a prăbuşit din topul bogaților. Suma uriaşă pe care a pierdut-o

Bernard Arnault, fondatorul imperiului de lux LVMH, cunoscut pentru branduri precum Louis Vuitton, Dior, Givenchy și Fendi, a căzut pe locul cinci în clasamentul miliardarilor mondiali, după ce a pierdut 54 de miliarde de dolari din avere din cauza scăderii valorii acțiunilor sale. Arnault, care avea la sfârșitul lunii martie o avere de 231 de miliarde de dolari și era cel mai bogat om din lume, se confruntă acum cu o avere estimată la 177 de miliarde de dolari.

Scăderea de 16% a acțiunilor LVMH, care se tranzacționează acum la 132 de dolari per acțiune, a afectat semnificativ poziția lui Arnault, acesta deținând 48% din conglomerat. Începând cu 2024, averea sa a scăzut cu 30 de miliarde de dolari, făcându-l cel mai mare pierzător din topul miliardarilor în acest an.

LVMH a raportat o scădere modestă a veniturilor în prima jumătate a anului, iar diviziile de vinuri și băuturi tari au fost cele mai afectate. Jean-Jacques Guoiny, directorul financiar al companiei, sugerează că situația geopolitică și economică globală ar putea fi cauza scăderii consumului de produse de lux.

Această tendință nu afectează doar LVMH, ci și alte branduri de lux, care au raportat pierderi în 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bernard arault #Bogat #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ucraina intenționează să ceară modificarea proiectului de acord propus de Statele Unite privind resursele minerale, solicitând în special majorarea investițiilor americane, potrivit agenției Bloomberg, care citează surse apropiate negocierilor.

Oficialii de la Kiev se tem că actuala formă a acordului ar putea complica parcursul european al Ucrainei, întrucât documentul prevede drepturi exclusive pentru SUA în toate proiectele majore de infrastructură și în distribuția profitului generat de un fond comun de investiții. De asemenea, accesul extins la resurse strategice ar putea marginaliza Uniunea Europeană în relația economică cu Ucraina.

Un alt punct sensibil este posibilitatea ca înțelegerea să implice, direct sau indirect, obligația Ucrainei de a compensa sprijinul militar și economic oferit de SUA de la începutul invaziei ruse.

Pe 28 martie, oficialii ucraineni au avut o videoconferință cu partenerii americani, inclusiv cu juriști specializați, pentru a cere clarificări și a semnala potențialele conflicte dintre acord și obiectivele strategice ale Kievului.

Potrivit surselor Bloomberg, reprezentanții SUA nu au respins categoric îngrijorările Ucrainei, în special în ceea ce privește compatibilitatea acordului cu ambițiile de aderare la UE. Acest lucru sugerează că Washingtonul ar putea fi deschis la renegocierea anumitor clauze.

Discuțiile privind acordul au început la începutul lui 2025, iar semnarea era planificată pentru sfârșitul lunii februarie, în cadrul vizitei lui Volodimir Zelenski la Washington. Însă, în urma unei confruntări publice cu fostul președinte Donald Trump și actualul vicepreședinte J.D. Vance, Zelenski a părăsit prematur Casa Albă, amânând finalizarea acordului.

Ulterior, pe 19 martie, Trump și Zelenski au avut o primă convorbire telefonică de reconciliere, iar pe 24 martie Trump a anunțat că un acord este „aproape gata de semnare”.

Pe 27 martie, deputatul Radei Supreme, Yaroslav Jeleznîak, precum și publicațiile Bloomberg și Financial Times, au dezvăluit condițiile preliminare ale acordului. Documentul includea accesul SUA la resursele de petrol și gaze din întreaga țară, o durată nedeterminată a acordului, și stipula că modificările pot fi făcute doar cu acordul părții americane. Totodată, nu existau mențiuni despre garanții de securitate oferite de SUA Ucrainei, nici măcar „indirecte”, potrivit lui Jeleznîak.