Gazprom se prăbușește: pierderea pieței europene îl scoate din top 100 al giganților profitului

Liderul de anul trecut, Gazprom, cea mai mare companie de gaze din Rusia, nu doar că și-a pierdut poziția de frunte în 2024, dar nici măcar nu a reușit să intre în primele 100 de companii. Pentru prima dată în 25 de ani, Gazprom a încheiat anul 2023 cu o pierdere de 629 de miliarde de ruble, în contrast cu profitul de 1,23 trilioane de ruble obținut cu un an înainte. Conform unui raport intern destinat conducerii companiei, se estimează că exporturile de gaze nu vor reveni la nivelurile anterioare în următorii zece ani, iar până în 2035, volumul exporturilor va fi în medie de doar 50-75 miliarde de metri cubi pe an, aproximativ o treime din volumul de dinaintea invaziei Rusiei în Ucraina.

Principala cauză a pierderilor Gazprom a fost scăderea drastică a producției de gaze și a livrărilor către Europa, cauzată de sancțiunile impuse Rusiei în urma atacului asupra Ucrainei. În 2023, producția de gaze a companiei s-a redus la 404 miliarde de metri cubi, cel mai mic nivel din 1990. Exporturile au atins doar 69 de miliarde de metri cubi, cel mai scăzut nivel din 1985. Către Europa au fost livrate doar 28 de miliarde de metri cubi de gaze, echivalentul nivelurilor de la sfârșitul anilor 1970. Cota Gazprom pe piața europeană s-a redus de trei ori, de la 45% la 15%.

În contextul scăderii livrărilor rusești, Azerbaidjanul își crește exporturile de gaze către Europa, înlocuind Rusia pe o piață unde aceasta a dominat timp de aproape jumătate de secol. Începând cu 1 august, gazele din câmpul Shah Deniz din Marea Caspică au început să fie livrate în Slovenia. Anterior, Azerbaidjanul a început să livreze gaze către Italia, Grecia, Bulgaria, România, Ungaria și Serbia. În plus, Azerbaidjanul exportă gaze în Georgia și Turcia. În 2024, doar Ungaria, Slovacia și Austria vor mai primi gaze rusești prin conducte.

Pe 13 septembrie, s-a anunțat că unul dintre ultimii clienți majori ai Gazprom din Uniunea Europeană, compania austriacă Wien Energy GmbH, va înceta complet achizițiile de gaze rusești începând cu 2025. Compania, care furnizează energie pentru peste 2 milioane de consumatori din Viena și împrejurimi, a încheiat contracte pentru livrări de gaze din Africa de Nord, Marea Nordului și pentru achiziția de gaze naturale lichefiate (GNL), acoperind astfel 12% din necesarul Austriei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#metan #gigant #companie #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.