Scandalos! Ministerul lui Alaiba resuscită monopolul Metalferos, lovind în companiile mici de metale Uzate

27 Sept. 2024, 13:29
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Sept. 2024, 13:29 // Actual //  bani.md

Ministerul Economiei, sub conducerea lui Dumitru Alaiba, a reaprins controversele legate de instituirea monopolului pe piața metalelor uzate în favoarea companiei de stat Metalferos. Proiectul, care a fost retras în vara anului curent, a fost din nou pus în dezbatere publică, lăsând loc speculațiilor că există interese obscure în spatele acestei inițiative, în special în preajma scrutinului prezidențial din 20 octombrie.

Criticii susțin că momentul ales pentru reluarea consultărilor este suspect și indică intenția de a favoriza Metalferos în detrimentul companiilor mici de colectare a metalelor uzate. Aceste companii, care formează o parte esențială a industriei, și-au exprimat vehement opoziția, subliniind că monopolizarea pieței ar duce la consecințe devastatoare pentru mediu și pentru afacerile lor.

Într-un comunicat al asociației „Metal”, care reunește aproximativ 20 de companii, se precizează că inițiativa de a reinstaura monopolul ar restricționa concurența și ar pune în pericol dezvoltarea sectorului reciclării. De asemenea, reciclatori din România, care exportă deșeuri feroase către Uzina Metalurgică din Râbnița, și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea față de introducerea monopolului fiscal pentru importul de deșeuri feroase, gestionat exclusiv de Metalferos.

De asemenea, asociația „Metal” a subliniat impactul negativ al impozitării, menționând că, în 2023, introducerea unei taxe pe valoarea adăugată de 20% pentru vânzarea fierului vechi a dus la o scădere semnificativă a contribuțiilor bugetare.

Totodată, și reciclatori români, care exportă fier uzat la Uzina Metalurgică de la Rîbnița, au adresat o petiție Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova, atrăgând atenția asupra riscurilor semnificative pe care le implică această măsură. Printre consecințele negative menționate se numără:

– Încetarea activității Uzinei Metalurgice din Moldova, afectând întregul lanț de aprovizionare și producție.

– Scăderea veniturilor bugetare provenite din industria reciclării și sectoarele conexe.

– Perturbarea sectoarelor economice esențiale, cum ar fi construcțiile și procesarea metalelor.

– Diminuarea veniturilor ÎS „Calea Ferată din Moldova”, esențiale pentru infrastructura de transport.

– Încălcarea angajamentelor internaționale, inclusiv cele prevăzute în Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană.

Printre temerile legate de monopolizarea sectorului deșeurilor metalice se numără riscurile de corupție și abuz de putere, prin centralizarea resurselor și excluderea agenților economici. Membrii asociației „Metal” s-au întrebat retoric de ce actuala echipă de conducere, având în vedere trecutul său, susține un astfel de monopol.

Piața metalelor uzate din Republica Moldova a fost demonopolizată în 2020, după ce în trecut, Metalferos a fost acuzată că a devenit o sursă de finanțare pentru anumite partide politice. În anii anteriori, guvernele au recunoscut necesitatea de a permite mai multor agenți economici să participe la comerțul cu deșeuri metalice, având în vedere riscurile legate de monopolizare.

Este evident că resuscitarea acestui monopol ar putea avea consecințe grave pentru economia locală și pentru mediul de afaceri. Companiile mici de colectare a metalelor uzate își fac auzită vocea și îndeamnă guvernul să reconsidere aceste măsuri, înainte de a provoca daune ireparabile.

În anul 2019, guvernul era sub conducerea premierului de atunci, Maia Sandu. Or, având această informație în vedere, membrii Asociației „Metal” nu pot să nu observe paradoxul apărut: „de ce reprezentanții echipei actuale a președintelui Maia Sandu susțin atât de vehement acordarea unui drept de monopol către Metalferos pentru furnizarea de fier vechi către MMZ”, se întreabă membrii asociației.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Aug. 2026, 08:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Aug. 2026, 08:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Valurile de căldură extreme care au lovit Europa în vara anului 2026 schimbă nu doar comportamentul consumatorilor, ci și echilibrul comercial dintre Uniunea Europeană și China. În contextul temperaturilor care au depășit 38 de grade Celsius în mai multe state europene, aparatele de aer condiționat fabricate în China au devenit unele dintre cele mai căutate produse, în pofida tensiunilor comerciale dintre Bruxelles și Beijing.

Potrivit unei analize CNN, marile companii chineze Midea, Gree și Haier controlează aproximativ 65% din piața mondială a aparatelor de aer condiționat, iar vânzările acestora în Europa cresc accelerat pe fondul cererii fără precedent.

În mai multe țări europene, consumatorii au format cozi în fața magazinelor și au parcurs sute de kilometri pentru a găsi aparate disponibile, după ce valurile de căldură au suprasolicitat stocurile comercianților.

Fenomenul apare într-un moment delicat pentru relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și China. Bruxellesul și Beijingul urmează să negocieze în perioada următoare reducerea deficitului comercial record al UE față de China, care a ajuns anul trecut la aproape 360 de miliarde de euro.

În același timp, autoritățile europene analizează noi taxe vamale pentru unele produse chinezești, însă experții avertizează că o astfel de decizie ar putea afecta direct consumatorii europeni.

„Dacă ești guvern, nu le poți spune oamenilor: «Îmi pare rău, nu puteți avea aer condiționat pentru că nu vrem supracapacitate chinezească»”, a declarat Cameron Johnson, expert în lanțuri de aprovizionare la Tidalwave Solutions.

Producătorii chinezi profită de cererea în creștere și adaptează produsele special pentru piața europeană. Midea, unul dintre cei mai mari producători mondiali, a lansat modelul portabil PortaSplit AC, proiectat special pentru locuințele europene. Compania anunță că a vândut peste 200.000 de unități în acest an, dublu față de 2025.

Experții spun că succesul Chinei este alimentat și de încetinirea economiei interne. Pe fondul crizei imobiliare și al scăderii consumului, companiile chineze își orientează tot mai mult producția către piețele externe. Anul trecut, China a înregistrat un excedent comercial record de 1,2 trilioane de dolari, iar Europa a devenit una dintre principalele ținte pentru exportatori.

Potrivit firmei de consultanță Roland Berger, doar aproximativ 20% dintre locuințele europene sunt dotate cu aer condiționat, comparativ cu aproape 90% în Statele Unite, ceea ce transformă continentul într-o piață cu un potențial uriaș de creștere.