S-au prăbușit remitențele: Transferurile personale în decline dramatică în trimestrul doi

În trimestrul II al anului 2024, rezidenții Republicii Moldova au primit remiteri personale în valoare totală de 479,64 milioane USD, o scădere de 5,6% față de aceeași perioadă a anului precedent. Această sumă reprezintă 11,4% din PIB-ul țării, conform datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Scăderea a fost determinată în principal de diminuarea transferurilor personale, care au scăzut cu 39,52 milioane USD. Atât intrările, cât și ieșirile de remiteri personale au provenit, în mare parte, din și către Uniunea Europeană (UE). Remiterile din țările Comunității Statelor Independente (CSI) s-au redus semnificativ, cu 23,6%, deținând o pondere de 11,3% din total. Cele din UE au scăzut cu 3,5%, dar au continuat să dețină ponderea majoritară de 57,6%. În același timp, remiterile din alte țări au scăzut cu 1,2%, având o pondere de 31,1%.

În schimb, remiterile plătite nerezidenților au crescut cu 14,6%, alimentate de o creștere a transferurilor personale cu 12,31 milioane USD, a remunerării salariaților cu 1,98 milioane USD și a transferurilor de capital între gospodării cu 1,85 milioane USD. Creșterile au fost înregistrate în principal în relația cu UE și alte țări, unde ieșirile către UE au crescut cu 19,9%, reprezentând 55,5% din total, iar cele către alte țări au urcat cu 25,4%, deținând 24,9% din total. Totuși, ieșirile către CSI au scăzut cu 7,3%, deținând o pondere de 19,6%.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ransferuri #remitențe #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.