Datoria externă a Moldovei scade semnificativ în 2024! În cinci ani am putea scăpa de împrumuturile pe termen lung

Datoria externă a Republicii Moldova a scăzut cu 3,7% (-377,83 milioane USD) în primele șase luni ale anului 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Această scădere a fost influențată în principal de reducerea datoriei private cu 193,74 milioane USD (-3,1%).

Raportul datoriei externe la PIB a înregistrat o scădere de 4,5 puncte procentuale față de finalul anului 2023. Datoria externă pe termen lung continuă să reprezinte cea mai mare parte a datoriei externe, deținând 73,7% din total, cu o scădere de 3,5% față de sfârșitul anului trecut. Datoria pe termen scurt s-a redus cu 4,4% la 30 iunie 2024, ajungând la o pondere de 26,3% din datoria externă totală.

Valoarea totală a datoriei externe brute se ridica la 9,7 miliarde USD, echivalentul a 56,7% din PIB. Scăderea ratei de reînnoire a finanțării (-43,8% față de 31 martie 2024) indică o reducere a atragerii de noi împrumuturi și o creștere a deservirii datoriei pe termen lung, fenomen confirmat prin reducerea scadenței medii implicite a acestei datorii cu 36%.

Dacă ritmul rambursărilor se menține la nivelul celui înregistrat în trimestrul II din 2024, stocul actual al datoriei pe termen lung sub formă de împrumuturi ar putea fi achitat complet în aproximativ cinci ani și șase luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rambursare #datorie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actualele modificări fiscale privind programele de stimulare prin acțiuni pentru angajații societăților pe acțiuni ar crea facilități nejustificate pentru managerii marilor companii și anunță că va solicita Procuraturii Generale să verifice modul în care au fost promovate aceste prevederi, a declarat deputatul Ion Chicu în cadrul emisiunii „Gonța Media”.

Potrivit lui Chicu, mecanismul ar permite unor beneficiari ai programelor de tip stock option să primească acțiuni fără plata unor impozite și contribuții care, în mod normal, ar reveni bugetului de stat. Deputatul afirmă că asemenea facilități favorizează în special managerii și corporațiile mari, în timp ce restul contribuabililor nu beneficiază de un tratament similar.

Chicu susține că proiectul politicii fiscale pentru anul 2027, votat deja în prima lectură, conține prevederi care mențin acest mecanism. El a anunțat că va depune un amendament pentru eliminarea facilității.

„Mâine îl trimitem la comisie, să scoată aberația asta”, a declarat deputatul, precizând că formațiunea sa va transmite în paralel și o sesizare Procuraturii Generale.

Chicu a cerut procurorilor să verifice cronologia în care au fost adoptate deciziile privind programele de stimulare prin acțiuni și modificările fiscale aferente, susținând că există motive pentru a analiza dacă anumite schimbări legislative au fost promovate în beneficiul unor persoane sau grupuri concrete.

Deputatul a făcut referire și la istoria unor pachete de acțiuni ale maib și a afirmat că acestea ar proveni, în parte, din participații care au aparținut anterior statului și care au fost vândute în contextul schimbărilor de acționariat din sistemul bancar după frauda bancară.

În opinia lui Chicu, statul ar fi trebuit să fie mult mai atent la modul în care astfel de acțiuni au ajuns ulterior în programe de stimulare destinate managerilor și la regimul fiscal aplicat acestora.

El a legat această situație și de costurile pe care bugetul public continuă să le suporte în urma fraudei bancare și spune că este incorect ca, pe de o parte, statul să achite anual sume considerabile pentru acoperirea obligațiilor rezultate din acea perioadă, iar pe de altă parte să acorde facilități fiscale unor beneficiari ai programelor de acțiuni.

Chicu a precizat că amendamentul urmează să fie examinat în cadrul dezbaterilor asupra politicii fiscale înainte de votul în lectura a doua.

#facilitati #bani #stat