Andrei Năstase - Portret de candidat

Fondatorul Platformei „Demnitate și Adevăr”, Andrei Năstase, după o pauză de politică, a decis în acest an să intre în cursa pentru prezidențiale. S-a născut pe 6 august 1975, în satul Mîndrești, raionul Telenești. Năstase este căsătorit și are trei copii. Vorbește limba română, rusă și engleza.

Andrei Năstase și-a făcut studiile la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, România, facultatea de istorie, iar din 1993 și până în 1997 a studiat la Facultatea de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

Până în anul 2000, Năstase a lucrat ca procuror la Procuratura Transporturi Chișinău, iar ulterior a fost numit în funcția de director adjunct al Întreprinderii Mixte moldo-germane „Air Moldova S.R.L.” Are licență de avocat din 2002. La începutul anului 2015, alături de mai mulți lideri de opinie, jurnaliști, juriști, politologi, ambasadori, a participat la înființarea Platformei Civice Demnitate și Adevăr. În același an s-a alăturat Partidului Forța Poporului, redenumit ulterior în Partidul Platforma „Demnitate și Adevăr”. Năstase a fost ales în calitate de președinte. La alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului din 2018, după ce s-a clasat al doilea în primul tur cu 32,1%, Năstase a obținut 52,57% din numărul total de voturi în turul doi, învingându-l pe Ion Ceban (47,43%). Cu toate acestea, la 19 iunie 2018, alegerile au fost declarate nule pe motiv că ambii candidați au încălcat tăcerea electorală în ziua alegerilor, contrar prevederilor Codului electoral. În 2019, după criza constituțională din Republica Moldova, care a dus la plecarea oligarhilor Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, Curtea de Apel Chișinău a validat mandatul lui Andrei Năstase, anulând hotărârea emisă de Judecătoria Chișinău care a anulat alegerile locale din 2018.

În 2019, Năstase a fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a x-a. În același an, politicianul renunță la mandatul de parlamentar și trece în Guvernul Sandu, deținând funcția de ministru al Afacerilor Interne. După funcția de ministru, Năstase a ajuns în Consiliul Municipal Chișinău în calitate de consilier. În anul 2022, politicianul s-a retras din politică și inclusiv din partidul fondat de acesta. A revenit în 2024 pe arena politică de la Chișinău, când a anunțat că va candida la prezidențiale.

În declarația pe avere și interese personale depusă la CEC, Năstase indică că a ridicat în 2023 peste 53.000 de euro salariu de la o companie germană, fără a menționa denumirea acesteia. O sumă similară ar fi ridicat și soția politicianului de la aceeași companie. Năstase a mai ridicat și 1.000 de lei românești drept remunerare pentru activitatea sa la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De la Primăria Municipiului Chișinău, în 2023, politicianul a ridicat o indemnizație de aproape 3.000 de lei. Are șase terenuri, toate prin contract de donație obținute. Are două case de locuit, una de 156 m.p., iar alta de 77, la fel primite drept donație.

Andrei Năstase are două apartamente mici, care nu depășesc 35 m.p. În declarația sa, politicianul indică și două garajuri pe care le-a cumpărat în 2023 pentru suma de 40.000 de euro cumulativ. Năstase are un automobil fabricat în 2018, pe care l-a cumpărat cu 41.750 de euro. Marca mașinii nu a fost indicată. Andrei Năstare are datorii de 600.000 de euro la o bancă în Germania, scadent la 2027 și 2032.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Andrei Nastase #candidat independent #alegeri prezidentiale

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.