Boom pe piața muncii din SUA: 254.000 de joburi noi în septembrie

Economia americană a creat 254.000 de noi locuri de muncă în septembrie, depăşind cu mult prognozele specialiştilor, arătând astfel o piaţă a muncii rezilientă, scrie FT.

Datele provenite de la Bureau of Labor Statistics au fost peste prognoza de 140.000 dintr-un sondaj Reuters.

Rata şomajului a scăzut la 4,1%.

Rezerva Federală a SUA este pe cale să reuşească „aterizarea uşoară” a economiei, depăşind astfel o perioadă marcată de inflaţie mare, în timp ce piaţa muncii a continuat să crească, iar creşterea economică a fost robustă.

„Aceste date schimbă jocul”, a spus Josh Hirt, senior US economist la Vanguard.

Investitorii şi-au redus aşteptările că FED-ul va mai reduce încă o dată ratele cu 0,5%, în noiembrie, aşa cum a facut-o luna trecută în incercarea de a calma tensiunile din piaţa muncii.

Astfel, pieţele anticipează cu o şansă de 94% o reducere o dobânzi cu 25 de puncte de bază, în comparaţie cu 65% înainte de publicarea datelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#crestere #locuri de munca #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.